Soluţia pentru reamenajarea zonei străzii Kogălniceanu

Filiala Transilvania a Ordinului Arhitecților din România și Primăria Cluj-Napoca au anunțat, ieri, câștigătorul concursului de soluții pentru reamenajarea zonei străzii Kogălniceanu. Strada are o importanţă deosebită, deoarece aici funcţionează mai multe instituţii şi se găsesc o serie de monumente cu valoare istorică şi simbolică deosebită: grupul statuar Școala Ardeleană, statuia Sfântul Gheorghe ucigând balaurul și bustul speologului Emil Racoviță.

În proiectul de reamenajare a zonei, pe lângă strada Kogălniceanu, mai sunt incluse străzile Em. de Martonne, János Bolyai, Hermann Oberth, Kovács Dezsö, Gaál Gábor, Baba Novac şi Piața Cipariu – tronson Turnul Croitorilor.

Competiția pentru revitalizarea acestei zone se alătură unei serii de concursuri de arhitectură organizate de Ordinul Arhitecților din România alături de Primăria Municipiului Cluj-Napoca, în calitate de promotor, serie care a debutat în noiembrie 2016 cu concursul Turnul Celor Trei Vârste, urmat apoi în 2017 de concursul Rethinking Someș, respectiv concursul pentru amenajarea Parcului Feroviarilor în primăvara anului 2018. În plus, acestor două concursuri li se alătură și Concursul Ethno Park Cluj organizat în primăvara anului trecut de OAR, de această dată alături de Consiliul Județean Cluj.

Arhitectul clujean Dan Clinci a subliniat că strada Mihail Kogălniceanu este  una plină de istorie. ‚’Este o stradă în care regăseşti toate straturile istorice prin care a trecut Clujul, este strada pe care se află sediul rectoratului Universităţii ‚’Babeş-Bolyai’’. Până la urmă o stradă foarte circulată, foarte dinamică, parcursă zilnic de numeroşi turişti dar care, la ora actuală, este insuficient pusă în valoare’’, a explicat arhitectul clujean.

Primarul Emil Boc a arătat că proiectul de reamenajare a zonei străzii Kogălniceanu se înscrie în conceptul asumat de municipalitate privind mobilitatea verde. ‚’Avem autobuze electrice, vom mai avea tramvaie noi, troleibuze noi. Obiectivul nostru este să mergem şi pe partea care ţine de spaţiul urban şi încercăm să dăm cetăţenilor şansa de a avea spaţii de calitate, de a recoverti spaţii urbane vechi şi a le da utilitate în concordanţă cu cerinţele actuale şi cu dinamica europeană. Zonele pietonale, spaţile pentru biciclete, zonele dedicate transportului în comun sunt lucruri care ne interesează la noi în oraş. Proiectul mobilitate verde prinde contru prin aceste reamenajări ale spaţiilor urbane de care am vorbit. De asemenea, orice lucrare majoră pe care o facem se bazează pe oferirea de soluţii alternative la transportul tradiţional.

Din această perspectivă vreau să le mulţumesc membrilor juriuului pentru că au acceptat să fie parte în acest demers. Este un demers pentru o perioadă foarte lungă de timp. Nu ne oprim aici’’, a spus edilul. Emil Boc a dezvăluit că municipalitate are în pregătire alte două obiective majore. Este vorba de un nou cartier al muncipiului Cluj-Napoca, de dimensiunea Mănăşturului, şi anume de cartierul Sopor. ‚’Este pregătit de a fi lansat tot printr-un astfel de concurs de idei. Suntem pregătiţi să demarăm în această lună proiectul de asociere’’, a punctat Boc. Celălalt obiectiv vizat de municipalitate e legat de reamenajarea zonei Cetăţuia.

Strada Kogălniceanu, expresia multiculturalităţii

Fostul arhitect şef al municipiului Cluj-Napoca, Ligia Subţirică a menţionat că amenajarea şi vitalizarea zonei străzii Kogălniceanu constituie un răspuns dat aşteptărilor cetăţenilor acestui oraş. ‚’Foarte mulţi clujeni consideră strada Mihail Kogălniceanu cea mai frumoasă stradă din oraş’’.  Provocarea a constat în găsirea unor soluţii de amenajare care să păstreze şi să accentueze pe cât posibil caracterul multicultural, multietnic şi multiconfesional al zonei, care este ilustrativ pentru toleranţa şi convieţuirea armonioasă a locuitorilor’’, a afirmat Ligia Subţirică.

Propunere venită din Hong Kong

În competiţia pentru revitalizarea străzii Mihail Kogolniceanu au fost propuse 11 soluţii de către arhitecţi din România, Spania, Grecia, Beligia, Elveţia şi Hong Kong.

Juriul a stabilit că proiectul câștigător aparține societății Mossfern Arhitectură din Cluj-Napoca.

Anunţul a fost făcut de președintele juriului, Pieter Uyttenhove, profesor de teoria și istoria urbanismului la Universitatea Gent, din Belgia.

”Proiectul câștigător este o reflecție integrată a problemelor complexe ale sitului și a cerințelor specifice asociate concursului de arhitectură. Pentru concept, autorii pornesc de la metafora șotronului: „este ritualul vieților noastre de fiecare zi, pe care trebuie să le îndeplinim”. Diferitele straturi ale lucrării depuse – scrise, desenate, schițate sau randate – reprezintă documentarea completă și coerentă a soluțiilor propuse. Rezultatul este o încercare reușită de a răspunde tuturor problemelor majore cu intervenții minimale. Fiecare secvență a „șotronului urban” propus este ilustrată prin reprezentări arhitecturale amănunțite și descrieri bine susținute istoric și cultural. Istoriei străzii Kogălniceanu i se răspunde bine în schema de circulație interioară care o leagă eficient de restul țesutului urban, în timp ce păstrează aria studiată relativ liniștită.

Configurația spațială a sitului este bogată și expresivă. Proiectul întărește specificitatea fiecărui loc anume prin aceea că se adresează adecvat contexului construit și instituțional; creează o interfață între domeniul public și viața unei serii de instituții culturale: școală, universitate, academie, biserică. În același timp, evocă principiile jocului de copii, furnizând locuri cu trafic auto redus, shared space și locuri de repaus. Astfel, viața perenă a orașului este integrată cu experiența individuală a trecătorilor.

Strada este recuperată din nesatisfăcătorul ei statut prezent de spațiu de tranzit, pentru o succesiune de experiențe variate, multiple. Devine un set compus de stări urbane particulare în diferitele locuri. Apare o gradare efectivă de la Piața Universității, cu statuia readusă a Sfintei Maria Protectoare la fațada clasicistă a Universității, apoi la Biblioteca Academiei, brutalistă și noua piață alăturată, cu fundalul fațadei de „templu” neoclasic al sălii de sport. Acest scuar nou deschis este un adaos important la „șotron”. Punctul culminant al parcursului este atins cu vecinătatea bisericii reformate, transformată într-un loc intim și pașnic prin vegetație și o tratare diferențiată a pavimentului. În sfîrșit, o „coda” pentru compoziție este adusă de ultima și cea mai îngustă secvență stradală ducând la fortificațiile medievale” a spus  Pieter Uyttenhove.

Monumentul rectorilor Universităţii

Proiectul câştigător furnizează valoare adăugată monumentelor existente și este atent să facă referiri la istoria arhitecurală și urbană a locurilor. De asemenea, propune o versiune reținută pentru monumentul rectorilor Universității, completând sculptura existentă fără a o concura. Autorii elimină brazii din spatele monumentului Școlii Ardelene, oferind astfel o perspectivă spectaculoasă turnului modernist, care devine la rândul lui un fundal monumental pentru grupul statuar din bronz.

Juriul a apreciat că soluţia declarată câştigătoare abordează cu totul special vegetația existentă și propusă. ‚’Plantațiile sunt o unealtă suplimentară pentru configurarea spațiului urban, controlul perspectivelor și crearea mediilor intime. Se procedează la o alegere atentă a speciilor botanice  și a locului unde se amplasează. Arborii accentuează ciclul anotimpurilor, iar iluminatul proiectat cu atenție marchează ciclul zilelor și al nopților’’, a precizat juriul.

Pe locul doi s-a situat soluţia propusă de Biroul Individual de arhitectură Șerban I. Daniel Lucian.

”Proiectul nr. 56 prezintă un concept unitar și riguros, care propune trei tipologii spațiale diferite, integrate coerent: strada pietonală – un spațiu continuu care include     largo-urile, piațetele și grupurile statuare, grădina vegetală în relație cu Biserica Reformată și grădina minerală organizată în afara zidului de incintă, situat în extremitatea estică a sitului. Propunerea se remarcă printr-un caracter urban modern, geometrizat și sobru potrivit vocației academice a zonei.” , a apreciat juriul.

Pe locul trei s-a clasat soluţia propusă de Norma  Arhitectură şi Urbanism S.R.L.

”Proiectul se diferențiază prin utilizarea pietrei de râu, un material specific pentru Cluj până la începutul secolului XX. Prin utilizarea acestui pavaj se conturează o zonificare precisă ce delimitează zone de trecere și zone de repaos. Se remarcă, însă, ca fiind nepracticabil detaliul de punere în operă a acestui tip de paviment, precum și suprafețele excesiv de mari în vecinătatea instituțiilor importante ale străzii, fiind un material ce induce o atmosferă rurală” , a menţionat juriul.

Câștigătorul concursului a obținut premiul cel mare reprezentat de contractul de proiectare cu valoare estimată la nivelul sumei de 755.000 RON, fără TVA. Pentru proiectul plasat pe locul doi se va oferi un premiu de 60.000 RON, iar pentru cel de-al treilea, de 30.000 RON.

Potrivit primarul Emil Boc, în următoarele zece zile urmează să se semneze contractul de proiectare, după care va urma etapa de implementare a proiectului. Costurile vor fi asigurate din fonduri de la bugetul local şi bani de la UE.

Cosmin PURIȘ

Articole din aceeasi categorie