Niculae GHERAN – In memoriam

Pregăteam împreună cu doamna Rodica Lăzărescu la Editura Școala Ardeleană, din Cluj-Napoca, în 2020, o nouă carte din seria Școala Ardeleană de Critică și Istorie Literară, La spartul târgului. Interviuri și 75 de dedicații de la Arghezi la Zub, semnată: Niculae Gheran, Virgil Rațiu. Reproduc un fragment cu semnătura olografă Niculae Gheran, care a apărut pe coperta IV a volumului pomenit mai sus, însoțit de fotografia lui preferată, niciodată alta.

Frumos este că am fost şi am rămas copii. Grav este că murim în fiecare zi, minţindu-ne că trăim, când de fapt ne amăgim cu aceeaşi candoare infantilă. Abia la urmă se trage cortina piesei, de regulă tragi-comică. Noroc este că eu cred că repertoriul e mai bogat şi c-avem bilete de favoare asigurate. Nu cred în moarte. […] Nu sunt un habotnic, dispus să cred, legat la ochi, în cele văzute şi nevăzute. Dar mi s-a întâmplat s-asist la incredibile fenomene paranormale, care m-au convins că trăim în universuri paralele. […]

Aşadar, nu cred în moarte! […] Sufleteşte sunt pregătit s-o întâmpin fără nelinişti, fără să mă laud că-i simt lipsa. Ca la toate operaţiile, de care am mai avut parte, mă tem doar de dureri. Având noroc în viaţă – de n-o fi înger păzitor –, mă rog de-un subit.

Niculae Gheran a plecat din viața pământeană (4 aprilie 2023 – n. 14 octombrie 1929), însă simt că acum ne bântuie și caută mai mult ca oricând, în ciuda faptului că multe convorbiri telefonice  purtate în ani durară și peste două ore. Rebrenologul Niculae Gheran a reușit ceea ce alții nu, editarea integralei OPERE Liviu Rebreanu (vol. 1-23) în răstimpul 1968-2005. La acestea se adaugă edițiile academice Intime (corespondența dintre Liviu și Fanny Rebreanu) și Scrisori către Rebreanu (literele A-B). Cealaltă operă a lui Niculae Gheran se constituie din nenumărate volume de critică și istorie literară, de critică socială (de la Gh. Brăescu la Liviu Rebreanu până în prezent – publicate între 1968-2018), iar reprezentativă se așează peste toate tetralogia în proză Arta de a fi păgubaș (vol. I-IV – publicate între 2008-2014).

La Cluj de-a lungul vremii Niculae Gheran a întreținut relații cu mulți prieteni. La sfârșitul anului 1984 se întâlnește întâmplător cu Eugen Uricaru, redactor la revista „Steaua”, care îi spune că Centenarul Rebreanu, 1985, va fi marcat în revistă număr de număr și i-a cerut colaborarea. Astfel s-a născut primul tom din monografia Liviu Rebreanu, Tânărul Rebreanu, publicat în 1986, continuat în 1989 cu Rebreanu, amiaza unei vieți. Niculae Gheran avea să publice abia în 2017 Rebreniana (vol. I-II, ce însumează peste 1100 de pagini), la Ed. Academiei Române. În arhiva Niculae Gheran se păstrează sute de scrisori primite de la Mircea Zaciu, Ion Vlad, Dumitru Radu Popescu și de la alții, epistolele fiind răspunsuri la lungile, excelentele scrisori (întotdeauna dactilografiate și corectate cu tuș alb) ale epistolierului.

Zic așa cum obișnuia să spună, și scrie și pe piatra sa de căpătâi: Doamne ferește-mă de mai rău!

V.R.