Simpozion Naţional de Etnoarheologie la Iclod

Încet-încet, comuna Iclod se aliniază la marile centre culturale şi istorice din ţara noastră, mai ales în privinţa manifestărilor etnoarheologice organizate în localitatea de pe Valea Someşului Mic. De asta ne-am convins şi la sfârşitul săptămânii trecute, când în noul Aşezământ Cultural din Iclod a avut loc cel de-al XXV-lea Simpozion Naţional de Etnoarheologie „Iclod – vatra etnoarheologiei româneşti”.

Înainte de toate, trebuie să menţionăm că o parte a colecţiei muzeului din vecinătatea Gării CFR a fost mutată chiar în sala mare a Aşezământului Cultural (fostul Cămin Cultural) din vecinătatea sediului Primăriei. Lucrările simpozionului au fost deschise de primarul comunei Iclod, Emil Pârţoc, care în cuvântul său de salut a scos în evidenţă rolul acestui muzeu în educarea copiilor din localitate, dar şi pentru elevii din împrejurimile Iclodului (sau chiar ale Clujului), care pot veni aici pentru documentare şi unde se pot ţine adevărate lecţii de istorie sub îndrumarea profesorilor de specialitate. Valoarea acestei instituţii de cultură a fost reliefată şi de cei care au purtat discuţii pe marginea subiectului tratat, începând cu gazda simpozionului, Aurel Bulbuc, până la arheologul dr. Gheorghe Lazarovici.

Managerul Muzeului de Etnoarheologie şi Istorie Iclod, prof. Aurel Bulbuc a prezentat pe scurt istoria celor 30 de ani de activitate muzeală la Iclod, iar dr. Gheorghe Lazarovici a vorbit despre cei 40 de ani de cercetări etnoarheologice în zona comunei. În cadrul simpozionului au fost susţinute 11 comunicări ştiinţifice: Zoia Maxim – 25 de întâlniri etnoarheologice la Iclod: Aurel Bulbuc, Vasilica-Daniela Toader, Adriana Bulbuc – Salvarea şi păstrarea unei colecţii etnoarheologice de excepţie la Muzeul de Etnoarheologie şi Istorie Iclod; Cornelia-Magda Lazarovici, Mischka Carsten – Rolul prospecţiunilor arheometrice în identificarea funcţionalităţii fortificaţiei de la Iclod; Monica Bodea-Tecar – Săpăturile arheologice în aşezarea Epocii Cuorului de la Iclod; Iharka Szücs-Csillik, Zoia Maxim – „Cununa”, între Cer şi Pământ; Ioana Bădocan – De la Totem la Mască; Adela Kovács – Semnificaţia idolilor din lut; Mihaela Mureşan – Coordonate etnografice bihorene în notele de călătorie ale lui Nicolae Iorga; Ioan Toşa – Comându şi partea sufletului din avere. Datină şi obicei în satul tradiţional românesc.

În partea a doua a simpozionului, oaspeţii au vizitat Muzeul de Etnoarheologie şi Istorie Iclod, după care, în cadrul unei mese rotunde, s-au purtat discuţii pe tema „Rolul muzeului de la Iclod în cercetarea etnoarheologică şi etnoistorică”. Edilii comunei au hotărât ca acest muzeu să poarte numele profesorului Aurel Bulbuc, ca un merit al activităţii didactice şi de cercetare istorică desfăşurată timp de 30 de ani în localitatea Iclod.

SZEKELY Csaba

Articole din aceeasi categorie