Semnal de alarmă tras de eurodeputatul Daniel Buda

Europarlamentarul român Daniel Buda atrage atenția cu privire la prezența prădătorilor în agricultură și a pericolului pe care aceștia îl reprezintă pentru sectorul creșterii animalelor, la nivelul țărilor europene.

Într-un schimb de opinii în cadrul Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Daniel Buda a arătat că sectorul zootehnic european nu se va putea dezvolta fără o abordare echilibrată din partea factorilor decidenți europeni.

El a spus că funcționarii din birourile Comisiei Europene ar trebui luați și duși direct pe pajiștile unde pasc animalele să constate din experiență existența prădătorilor.

„Ar trebui luați câțiva funcționari din birourile Comisiei Europene și duși pe pășunile din Franța, România sau Italia și lăsați să se bată cu lupii și cu urșii! Poate așa vor înțelege cât de distructiv este un număr atât de mare pentru sectorul zootehnic! În cadrul Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală am participat la un schimb de opinii cu raportorul Comitetului Economic și Social European pe tema „Beneficiile creșterii extensive a animalelor și ale îngrășămintelor organice în contextul Pactului verde european”.

Creșterea extensivă a animalelor bazată pe pajiști și pășuni permanente contribuie în mod favorabil la conservarea peisajelor, precum și la „serviciile de mediu”, cum ar fi protecția biodiversității și a habitatelor, sechestrarea carbonului și prevenirea incendiilor forestiere, care limitează impactul inundațiilor și previne eroziunea solului”, a punctat oficialul european.

Daniel Buda a arătat că dacă nu se vor lua măsuri pentru a echilibra numărul animalelor prădătoare, degeaba se dau bani pentru sectorul creșterii animalelor, pentru că alți bani vor ajunge ca despăgubiri către fermieri.

„În intervenția mea din cadrul discuțiilor am tras un semnal de alarmă asupra prezenței prădătorilor în agricultură și pericolul pe care îl reprezintă pentru sectorul creșterii animalelor. Nu vom putea dezvolta acest sector fără să avem o abordare echilibrată din partea Comisiei Europene, legat de ceea ce înseamnă menținerea într-un număr rezonabil al animalelor prădătoare pentru că altfel, pe de-o parte vom sprijini sectorul, vom da bani pentru a dezvolta acest sector și pe de altă parte vom da bani pentru despăgubirea fermierilor care vor fi atacați de urși sau de lupi. Hose Manuel Roche, membru al Comitetului Economic și Social European este cel care ne-a vorbit despre acest raport important și ne-a prezentat aspectele cheie ale subiectelor în discuție”, a arătat europarlamentarul.

În intervenția sa, Hose Manuel Roche, membru al Comitetului Economic și Social European a vorbit despre rolul pe care activitatea de creștere extensivă de animale în pajiști și pășuni permanente contribuie la serviciile de mediu, iar în același timp, prin aceasta, sunt apărate practici europene milenare.

„E nevoie de sisteme alimentare sustenabile care să ne asigure o suveranitate alimentară în UE. Avizul de față este dintr-o serie de avize date de CESE în vederea Pactului Verde și Pactului Social European, pentru a se atinge obiectivele de neutralitate climatică. CESE este foarte dedicat încurajării unei politici alimentare integrabile și sustenabile care să depindă cât mai puțin de exteriorul UE. Avem anumite avantaje pentru creșterea de animale mai ales în contextul strategiei de la Ferma la Consumator, sau Biodiversitate 2030. Toate aceste teme care țin de modelul de alimentare UE au ajuns în discursul public al cetățenilor europeni. Creșterea animalelor fără îndoială se poate desfășura într-un mod exemplar într-o formă care să contribuie la biodiversitate, protecția patrimoniului cultural, unde poate interveni și creșterea extensivă de animale cu contribuția sa. Creșterea extensivă de animale în pajiști și pășuni permanente contribuie la serviciile de mediu. În același timp, se apără anumite practici europene milenare, cum ar fi păstoritul, transhumanța și astfel se încurajează turismul rural. Agricultorii și crescătorii de animale mereu au fost preocupați de criza climatică de aceea crescătorii de animale și agricultorii nu sunt problema, ei sunt soluția. Creșterea extensivă a animalelor poate juca un rol fundamental în combaterea schimbărilor climatice, mai ales creșterea de ovine sau de vite”, a declarat Hose Manuel Roche.

Acesta a accentuat faptul că activitatea de creștere a animalelor în sistem extensiv este benefică pentru alimentația populației și pentru mediu, însă o problemă ar reprezenta-o lipsa interesului tinerilor pentru acest sector.

În județul Cluj au fost identificați 261 de urși, aproape de trei ori mai mulți decât în urmă cu zece ani când în pădurile județului trăiau 95 de exemplare. Față de anul 2000, populația de urși a crescut cu 32 de exemplare. Odată cu creșterea numărul de urși s-au intensificat și problemele provocate de aceste animale. Astfel, în 2021 pe raza județului Cluj au fost semnalate șapte cazuri de pagube provocate de aceste animale. Acest lucru a făcut ca APM Cluj să emită șapte puncte de vedere pentru recoltarea de urși.

Dacă numărul de urși aproape s-a triplat, se înregistrează o scădere a populației de lupi din județ. Astfel, dacă în 2012 erau 314 exemplare, în 2021 s-au identificat doar 287 lupi pe raza județului Cluj. Deși numărul lupilor a scăzut, în mai multe zone din județ au fost semnalate pagube create de aceste animale. Este vorba de șapte cazuri de pagube provocate de lup, fapt care a impus emiterea a trei puncte de vedere pentru recoltare.

Un alt animal care s-a înmulțit semnificativ în pădurile Clujului este râsul. Potrivit datelor, în prezent în județ trăiesc 111 astfel de exemplare după ce în 2012 se știa de 64 de exemplare.

Guvernul a adoptat în 2020 Ordonanța de urgență care prevede intervenția în cazul atacurilor urșilor. Potrivit ordonanței, intervenția în cazul urșilor care ajung în intravilanul localităților se va face „gradual”, extragerea prin împușcare fiind meționată în cazul în care „siguranţa şi securitatea cetăţenilor sau a bunurilor sunt puse în pericol”. OUG prevede că „intervenția imediată asupra exemplarelor de urs în intravilanul localităților se efectuează gradual” prin următoarele metode: îndepărtarea prin diverse mijloace; tranchilizare și relocare; extragere prin eutanasiere sau împușcare.

În cazul în care exemplarul îndepărtat prin alungare revine în mod repetat, echipa de intervenție procedează la intervenţia prin tranchilizare si relocarea acestuia. Tranchilizarea va fi efectuată de medicul veterinar.

Însă, dacă ursul pune în pericol siguranța cetățenilor, a bunurilor sau a echipei de intervenție acesta va putea fi ucis.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut