„Școala de Arte clujeană, la ceas aniversar”

Un minunat spectacol de folclor al Şcolii Populare de Arte „Tudor Jarda” Cluj-Napoca s-a desfăşurat duminică, 1 martie 2020, în Sala Radio Cluj, cu ocazia aniversării a 65 de ani de la înfiinţarea prestigioasei instituţii de educaţie, cultură şi spectacole a judeţului.

Publicul – dar şi zecile de mii de ascultători ai spectacolului transmis în direct, pe calea undelor, pentru ascultătorii Radio Cluj din opt judeţe ale Transilvaniei –  a savurat spectacolul, susţinut de experţi şi cursanţi ai şcolii, constând în momente de muzică vocală şi instrumentală, pregătite în cadrul recentei tabere Muzicale de iarnă de la Albac. Prezentatorul evenimentului a fost realizatorul emisiunilor folclorice de la Radio Cluj, Alin Pop, absolvent cu ani în urmă al Şcolii de Arte Cluj-Napoca, cel care, în deschidere, a făcut o elogiosă prezentare a progreselor înregistrate de instituţia emblematică a Clujului: de la clădirea ultramodernă, reabilitată cu sprijinul Consiliului Judeţean Cluj şi până la cursanţii săi, care câştigă permanent trofee, la festivalurile naţionale la care participă.

Totodată a ţinut să evidenţieze şi faptul că spectacolul de faţă reprezintă o dublă premieră: e prima aniversare a unei instituţii, transmisă în direct pe un post de radio şi primul concert susţinut de către Şcoala de Arte Cluj în minunata ambianţă a Sălii Radio!    

Spectacolul a început cu o piesă din Munţii Apuseni, interpretată de Taraful „Vatră de Dor” al Şcolii de Arte Cluj, cel care a asigurat şi acompaniamentul, dirijat de directorul adjunct al Şcolii de Arte Cluj, Marius Moldovan şi alcătuit din: Florina Dan – vioară, Vasilian Bojan – braci, Ruben Bolea – contabas, Florin Moldovan – acordeon, Răzvan Frâncu – saxofon, Petrică Pleşca – clarinet. Au urmat „tănţăuşii” din Ansamblul folcloric „Vatră de Dor”, coordonaţi de instructorul Viorel Dragomir – cu un joc de pe Câmpia Transilvană, oferind publicului o mostră a talentului lor. Curând, pe scenă a urcat un grup de interpreţi vocali şi instrumentali, de la clasele de canto muzică populară şi instrumente de suflat, instruiţi de experţii Ana Strîmturean, Ioana Candrea, Doru Sechei, Ioan Dordoi şi Petrică Pleşca. Aceştia au pregătit o adevărată poveste, după o „regie” prestabilită, mai bine zis „relatarea muzicală” a unor întâmplări din vatra satului românesc de odinioară: aceea a înfiripării sentimentului iubirii, între băieţii şi fetele satului, urmat de plecarea băieţilor în cătănie, întoarcerea lor şi, la final celebrarea dragostei, o dată cu sosirea primăverii. Astfel, îmbrăcaţi în straie populare de o mare autenticitate, cursanţii-interpreţi au încântat publicul cu piese solistice sau de grup, originare din zona Clujului, a Munţilor Apuseni, a Maramureşului, Bihorului, Mureşului, Târnavelor sau a Oaşului, alese cu mare grijă de către cursanţi şi instructorii lor. Iată titlurile: „Hai mândră la joc”, „Eu ţi-am zis bade aseară”, „Năfrămuţă cu tri pui”, „Dacii liberi”, „Cântec de cătănie”, „Duce-m-aş la tău’ sec”, „Bădiţă de pe Târnavă”, „Câte flori pe deal înflor’ ”, “Doru meu de l-aş cânta”, „Vin feciori în sat”, „Bădiţa mândrelor tale”, „Cât e muntele de sus”, „Dragă mi-i cărarea încoace”, „Vină, mândruliţă, vină”, „Iubeşte-mă, mândră dragă”, „Mîndruţă cu ochi căprui”, „Am venit lume, la tine”. Iar interpreţii acestor giuvaere de preţ ale folclorului nostru sunt următorii: Bucur Ioana, Feier Ioana Mădălina, Varian Ovidiu, Rob Nicuşor, Haja Diana, Coroiu Monica, Gligan Irina, Stan Andreea, Roşu Anicuţa, Bucea Alin, Bonda Rareş, Popa Ioana, Roman Sebastian, Popa Octavian. La rândul lor, vajnicii suflători din clasa expertului Petrică Pleşca au fost: Bogdan Răzvan Mateş, Denis Mario Mateş, Luca Şerban Neag, Rareş Pleşa, Nicolae Teofil Pop Boncea, Bogdan Dorin Stan. Punctul culminant al programului a constat în evoluţia experţilor claselor de canto muzică populară, binecunoscuţi interpreţi ai scenei româneşti! Aceştia sunt: Ioana Candrea, cu piesa „Vântule de primăvară”,  Doru Sechei, cu „Mândruluiţă măiereană”, Ana Strîmturean, cu „Săracile Dragostile” şi Ioan Dordoi, cu „Mândra mea-i frumoasă tare”. Spectacolul s-a încheiat, în aceeaşi notă de sărbătoare, cu o suită de jocuri de pe Dealurile Clujului, prin evoluţia, adeseori acrobatică, a celor şapte perechi de dansatori ale Ansamblului „Vatră de Dor”, instruit de Viorel Dragomir. Şi, pentru a sublinia contribuţia lor la reuşita spectacolului, menţionăm şi numele acestora: Rus Andra, Tehei Ioana, Tehei Andreea, Ilea Corina, Mureşan Iulia, Czudik Lavinia, Manache Andreea, Lörincz Mihai, Popa Raul, Todor Alexandru, Oltean Darius, Cenan Mircea, Ciceu Ştefan, Petean Rareş.    

În concluzie, succesul spectacolului Şcolii de Arte Cluj, din 1 martie, a însemnat o nouă confirmare a capacităţii instituţiei emblematice pentru municipiu şi judeţ, aceea de a organiza spectacole de înalt profesionalism, pe lângă  cea a experţilor săi care, de-a lungul a 65 de ani de existenţă, au format şi oferit culturii române numeroși artişti importanţi.

Articole din aceeasi categorie