Salvați Copiii: România a pierdut două locuri în clasamentul mondial privind siguranța copilăriei

Mai mult de jumătate dintre copiii din întreaga lume – peste 1,2 miliarde – trăiesc sub amenințarea conflictelor militare, a sărăciei extreme sau a discriminării care se manifestă în special împotriva fetelor, arată datele ultimului raport global al organizației internaționale Save the Children. România ocupă locul 54, din 175 de țări monitorizate, în ceea ce privește securitatea copilăriei, cu o rată a abandonului școlar în creștere, care accentuează vulnerabilitatea copiilor: 13,9 față de 12,1, anul trecut – informează organizația Salvați Copiii România.

Raportul, intitulat „Multiplele chipuri ale excluziunii” și dat publicității cu ocazia Zilei Internaționale a Copilului arată cum cele trei fenomene cheie (războiul, sărăcia extremă și discriminarea) sunt responsabile de privarea copiilor de copilărie, în întreaga lume.

„România ocupă locul 54, din 175, în raport, față de locul 52 în anul precedent, la egalitate cu Mauritius și sub țări ca Bulgaria ori Tunisia (locul 48), Kazahstan (45), Ucraina (43), China (40) și Belarus (35). Domeniile de analiză au fost: rata mortalității infantile, malnutriția copiilor, exploatarea prin muncă, neparticiparea școlară, căsătoriile timpurii, sarcina în adolescență și violența extremă asupra copilului.  Primul loc, în respectarea dreptului la copilărie, este ocupat de Slovenia și Singapore, urmate de Norvegia, Suedia și Finlanda. Pentru al doilea an consecutiv, opt țări din Africa de Vest și Centrală se află pe ultimele poziții ale clasamentului, cu Nigerul pe ultimul loc” – informează Salvați Copiii România, printr-un comunicat remis presei.

Conform comunicatului, vulnerabilitățile României surprinse de raportul global „Multiplele chipuri ale excluziunii” sunt: mortalitatea sub vârsta de cinci ani; copii cu copii – riscurile sarcinii în adolescență; impactul devastator al căsătoriilor timpurii; lipsa educației, ca factor de menținere a copiilor captivi în sărăcie; rata omuciderilor cu victime copii și adolescenți.

„Lipsa unei acoperiri cu servicii medicale universale, precum și lipsa unei alimentații suficiente și o calitate slabă a apei potabile îi expune pe cei mai dezavantajați copii la un risc foarte ridicat de deces. Aceste cauze sunt valabile și pentru România, care se numără printre țările europene cu cel mai ridicat număr de decese ale copiilor sub cinci ani – 9,0 la o mie de nașteri, la mare distanță de media europeană, de 3,7. (…) Efect al lipsei accesului la îngrijiri și educație pentru sănătatea sexuală și a reproducerii, rata nașterilor înregistrate în rândul adolescentelor între 15 și 19 ani este cea mai îngrijorătoare, România înregistrând 34 de nașteri la 1.000 de adolescente. În Europa, doar două state prezintă o situație relativ mai gravă: Bulgaria și Georgia, cu valorile de 36,8, respectiv 38,3 de nașteri. Este un semnal de alarmă faptul că România se confruntă cu un număr mai mare de nașteri în adolescență decât state precum Rwanda (25,6), Trinidad Tabago (30,8), Emiratele Arabe Unite (30,1), Uzbekistan (17,6), Albania (21,8), Bahamas (28,7), Botswana (31), Burundi (27,9), Djibouti (21), India (23,3), Mauritius (28,3). În 2016, dintr-un total de 189.780 de nașteri, 17.600 de fete cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani au devenit mame, iar 600 de bebeluși au fost aduși pe lume de adolescente mai mici de 15 ani” – arată organizația Salvați Copiii România.

În ce privește indicatorul neparticipare școlară (copii în afara sistemului de educație) în ciclul primar și gimnazial, datele organizației relevă că România rămâne printre țările care se confruntă în mod serios cu această problemă, cu un procent în creștere față de raportul din 2017 – de 13,9, față de 12,1. Între statele europene, România este depășită doar de Moldova, cu o rată a neparticipării școlare de 17,9%. În țări precum Bolivia, Congo, China, Haiti, Mexic ori Guyana, rata neparticipării școlare a înregistrat scăderi semnificative, aflându-se la un nivel mai scăzut decât al țării noastre.

„Conform Institutului Național de Statistică (INS), în 2016, 282.000 de copii din România, cu vârsta între 7 și 17 ani, nu urmau nici o formă de învățământ, iar în anul școlar 2015/2016, 30.504 de copii din ciclul primar și gimnazial și 26.722 de liceeni sau elevi ai învățământului profesional au abandonat școala. Deși Legea 1/2011 privind educația națională prevede, în mod imperativ, în art. 8, că «Pentru finanțarea educației naționale se alocă anual din bugetul de stat și din bugetele autorităților publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv», acest deziderat a fost anual blocat, invocându-se argumente de natură politică sau economică. (…) În România, cheltuielile pentru educație s-au situat, în perioada scursă de la adoptarea Legii 1/2011, la nivelul de 3% din PIB, cu o creștere în 2016 (3,03% în 2012, 2,8% în 2013, 3,0% în 2014, 3,1 în 2015 și 3,7% în 2016), fiind una dintre cele mai scăzute din Uniunea Europeană, a cărei medie a înregistrat 4,7% în 2016, țări precum Ungaria, Slovenia, Polonia și Estonia alocând între 4,9% și 5,9%” – arată organizația Salvați Copiii.

În privința ratei omuciderilor, care se calculează ca procent la 100.000 de persoane între 0 și 19 ani, datele organizației relevă că „România a înregistrat un procent de 0,5, plasându-se, în Uniunea Europeană, printre țările cu un nivel ridicat de victime ale violenței extreme, doar cinci țări având o rată mai ridicată (Lituania, Germania, Letonia, Finlanda și Suedia)”.

M. T.

Articole din aceeasi categorie