Săgeţi împotriva României transmise de la Congresul minorităţilor

Prima zi a Congresului FUEN-Uniunea Federativă a Naţionalităţilor Europene, care se defăşoară la Cluj-Napoca în perioada 18-20 mai, a stat sub semnul unui adevărat tir de acuzaţii la adresa României pe tema protecţiei minorităţilor naţionale şi a minimalizării sau chiar a negării drepturilor pe care ţara noastră le oferă acestor comunităţi. Atitudinea statului român de a refuza aspiraţiile comunităţii maghiare ar trebui să aparţină trecutului; România – stat care refuză dialogul când este vorba de drepturi colective, steagul comunităţii, egalitate de şanse în utilizarea limbii materne; lucrurile nu sunt în ordine în privinţa drepturilor minorităţilor; nu s-a respectat ce ni s-a promis în 1918. Acestea a fost câteva dintre mesajele transmise participanţilor de preşedintele FUEN, Lorant Vincze, şi liderul UDMR, Kelemen Hunor.

Limba maghiară – limbă regională

    În deschiderea lucrărilor, preşedintele FUEN, Lorant Vincze, a atras atenţia că după aproape 100 de ani de la adoptarea Proclamaţiei Unirii Transilvaniei cu România, egalitatea şi autonomia promise pentru toate naţiunile din regiune nu au fost încă acordate. „Maghiarii îşi doresc să fie recunoscuţi ca naţiune constitutivă a ţării, îşi doresc drepturi colective şi autonomie. Populaţia romă îşi doreşte ca autorităţile şi întreaga societate să ia o poziţie fermă împotriva discursului urii şi a xenofobiei, pentru îmbunătăţirea educaţiei, documente oficiale, soluţii la problemele de locuire, investiţii în comunităţile rome”, a spus liderul organizaţiei-umbrelă pentru minorităţile naţionale din Europa. Lorant Vincze a afirmat că maghiarii îşi doresc recunoaşterea ca parte constitutivă a statului şi recunoaşterea limbii maghiare ca limbă regională. „Vă spun sincer, nu îmi face nicio plăcere să critic atitudinea României privind minorităţile naţionale, în special cea maghiară. Şi nu cred că vreunui coleg de al meu îi face vreo bucurie să se refere la România ca la un stat care refuză dialogul când este vorba de drepturi colective, steagul comunităţii, egalitate de şanse în utilizarea limbii materne. Mi-aş dori să reprezint o ţară care este deschisă spre soluţii noi, spre îmbunătăţirea cadrului existent, care ştie că în orice domeniu este loc de mai bine. De câte ori am auzit în decursul acestor ani sintagma: România este un model privind protecţia minorităţilor naţionale. O abordare parcă dogmatică – aş spune.(…) Ne putem bucura de drepturi lingvistice, doar dacă ne adunăm într-o localitate şi dispunem de douăzeci la sută din populaţie. Foarte multe domenii ale vieţii depind în continuare de finanţări, aprobări şi decizii din partea guvernului central. Deşi noi am şti cel mai bine în ce direcţie dorim să ne dezvoltăm, care sunt priorităţile noastre, cum dorim să ne gospodărim ca şi comunitate. Dorim recunoaşterea comunităţii maghiare din România ca parte constitutivă a statului şi recunoaşterea limbii maghiare ca limbă regională”, a menţionat liderul FUEN. Lorant Vincze a mai arătat că atitudinea statului român de a refuza aspiraţiile comunităţii maghiare ar trebui să aparţină trecutului. „România ar trebui să privească spre viitor, să fie o ţară cu adevărat deschisă, conciliantă şi chiar pro-activă când este vorba de protecţia comunităţilor etnice şi lingvistice, capabilă să realizeze un pact interetnic care să aibă un rol catalizator în societate, să stabilească un cadru legislativ ce va contribui la desăvârşirea unui sistem de protecţie a comunităţii maghiare din România”, a subliniat preşedintele organizaţiei minorităţilor naţionale din Europa. Totodată, acesta nu a ezitat să critice atitudinea autorităţilor centrale din România de a nu  da curs invitaţiei de a participa la Congresul de la Cluj-Napoca, arătând că a refuza dialogul este contraproductiv. „Am transmis către Preşedintele României, Primului ministru, Ministrului Afacerilor Externe şi Ministrului delegat pentru afaceri europene invitaţia de a participa la acest congres. Din păcate, niciunul dintre ei nu este aici, dar precum vedeţi avem prieteni şi parteneri din Europa care sunt alături de noi. A refuza dialogul este contraproductiv, ceea ce va face ca diferendele să se adâncească, iar acest fapt va fi în detrimentul întregii societăţi româneşti”, a punctat liderul FUEN.

Kelemen Hunor:  Se minte în ceea ce ne priveşte

La rândul său, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, le-a spus celor prezenţi la Congresul minorităţilor naţionale că ideea susţinută de diplomaţia română cum că România este un model în ceea ce priveşte asigurarea drepturilor minorităţilor nu este susţinută şi de maghiari, avertizând că lucrurile nu sunt în ordine. „Se minte în ceea ce ne priveşte. De exemplu, s-a minţit că intenţia Minority Safepack pune în pericol integritatea României şi că suntem un factor care creează probleme. Diplomaţia română exprimă întotdeauna ideea ca s-a rezolvat problema minorităţilor şi că acest lucur ar putea fi un model pentru aşa ceva. Noi nu spunem aşa ceva, noi nu afirmăm aşa ceva. Alţii spun aşa ceva despre noi. Noi spunem că lucrurile nu sunt în ordine, aproape nimic nu este în ordine. Nu vrem să cerem decât să se respecte ce ni s-a promis în 1918 când Transilvania s-a unit cu România. Această promisiune a fost pentru toate minorităţile naţionale să-şi folosească limba în administraţie şi viaţa culturală. Nu cerem nimic altceva decât să fim recunoscuţi ca factor component al acestei ţări”, a spus Hunor. Liderul UDMR a mai ţinut să sublinieze că dacă la sfârşitul anilor 90 Bucureştiul a făcut paşi în problema minorităţilor, după aderarea la NATO acest proces a încetinit sau chiar s-a înregistrat un recul. „Lupta împotriva corupţiei este o bună metodă de a îndepărta personalităţile şi de a încălca anumite drepturi. Congresul de acum va fi o demonstraţie cum sunt respectate minorităţile în România, pentru că niciun edil român nu ne-a onorat cu prezenţa, nici Ministerul de Externe şi niciun ministru. Diplomaţia română a făcut totul pentru a minimaliza evenimentul”, a explicat Hunor.
La  Congresului anual al FUEN – Uniunea Federativă a Naţionalităţilor Europene de la Cluj-Napoca participă peste 200 de reprezentanţi ai minorităţilor naţionale din Europa. Dezbaterile au debutat joi dimineaţa şi vizează teme legate de drepturile minorităţilor naţionale, problemele acestora, autonomia, dar şi despre contribuţia minorităţilor la patrimoniul cultural European. Printre participanţi se numără Navracsics Tibor, comisar european pentru Educaţie, cultură, tineret şi sport,  dar şi reprezentanţi din Catalonia, Scoţia, Belgia şi Slovacia.
Uniunea Federativă a Naţionalităţilor Europene (Federal Union of European Nationalities) constituie un organism-umbrelă pentru alte 90 de organizaţii membre care militează pentru drepturile minorităţilor autohtone etnice din Europa. FUEN a fost înfiinţată în 1949, odată cu Consiliul Europei. Preşedintele acestei organizaţii este în prezent Lorant Vincze, secretar internaţional al UDMR şi reprezentantul Preşedintelui UDMR la Bruxelles. De asemenea, vicepreşedintele FUEN este Daniel Alfreider, vicepreşedinte şi al Partidului Poporului în Tirolul de Sud.
Cosmin PURIŞ

Articole din aceeasi categorie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *