RECUPERAREA FIZICĂ ÎN BOLILE DE INIMĂ

Recuperarea fizică face parte din măsurile de prevenţie secundară aplicate sau recomandate bolnavilor cardiaci, respectiv acele măsuri menite să întârzie evoluţia bolii, să crească calitatea vieţii şi să reducă mortalitatea acestora: medicamente, abandonarea fumatului, normalizarea tensiunii arteriale, tratarea hipercolesterolemiei, o greutate normală, etc.
Recuperarea fizică înseamnă antrenament fizic pentru a creşte capacitatea de efort a bolnavilor şi pentru a influenţa favorabil alţi factori de risc ai bolilor de inimă, fiind dovedit că activitatea fizică reduce valorile tensionale, colesterolul seric şi greutatea corporală. De fapt, prin antrenament fizic, bolnavul de inimă reuşeşte să efectueze cu un acelaşi debit cardiac ( cantitatea de sange pompată / min.) un efort mai intens, încât randamentul inimii este crescut. Creşterea capacităţii de efort duce fără îndoială la o calitate crescută a vieţii, la posibilitatea de desfăşurare în condiţii normale sau aproape normale a activităţii profesionale şi desigur la beneficii financiare pentru bolnav şi familia sa.
Activitatea fizică, respectiv antrenamentul fizic este recomandată tuturor bolnavilor de inimă – desigur nu în fazele acute ale bolii cardiace şi poate fi prestată în două modalităţi.
Prima dintre acestea şi prima aplicată se referă la antrenamentul fizic în unităţi specializate, spitaliceşti sau ambulatorii în care, sub conducerea unui kinetoteraput şi sub supravegherea cardiologului, bolnavul cardiac prestează exerciţii fizice, antrenament pe bicicletă ergometrică, sporturi uşoare de agrement, etc – toate acestea conducând în timp, de regulă după 12 săptămâni şi cel puţin 3 şedinţe de 30 – 60 min. antrenament / săptămână, la creşterea capacităţii de efort cu aproximativ 25 – 30%. Această modalitate este disponibilă doar pentru un număr redus de bolnavi şi într-un număr redus de centre dar oraşul Cluj-Napoca beneficiază de câteva astfel de centre (de stat sau private). Această modalitate este obligatore în cazul bolilor cardiace severe, cum ar fi: după intervenţii chirurgicale pe cord, după infarct miocardic acut, în insuficienţă cardiacă, cel puţin o perioadă de timp etc.
Cea de-a două modalitate însă, care poate fi aplicată majorităţii bolnavilor cardiaci este mult mai simplă şi se referă la prestarea la domiciliul bolnavului a activităţii fizice cu aceleaşi rezultate benefice ca cele raportate în cazul recuperării instituţionalizate. Astfel, bolnavii cu hipertensiune arterială, cu angină pectorală de efort sau alte boli cardiace de gravitate medie pot efectua la domiciliu zilnic sau cel puţin de 5 ori pe săptămână câte 30-60 minute de activitate fizică moderată ( mai rară intensă ), nivelul acesteia fiind corelat cu apariţia sau nu a simptomelor neplăcute pentru bolnav.
Desigur, bolnavii pot fi îndrumaţi cu privire la tipul de activitate fizică pe care să o desfăşoare de către medicul curant sau de către un kinetoterapeut în directă relaţie cu boala de inimă pe care o au. Recuperarea la domiciliu este simplă şi constă mai ales în exerciţii fizice şi din mers pe jos cu diverse viteze de mers ( de la mersul cu 2-3 km /oră la mersul cu viteze între 7-8 km /oră – jogging ). Rezultatele sunt de asemenea bune la creşterea capacităţii de efort obţinute este de asemenea de 20 -25 % dar, de regulă dupa o perioadă mai îndelungată de timp respectiv 3-6 luni . Ceea ce este important în recuperarea cardiacă respectiv efectul benefic al activităţii fizice este că ea trebuie să fie continuă şi că în momentul în care activitatea fizică nu mai este continuată, capacitatea de efort revine în câteva săptămâni la nivelul anterior. De aceea, actualmente recuperarea fizică a cardiacilor este privită atât ca o modalitate terapeutică simplă şi necostisitoare dar şi ca un stil de viaţă, ca o modificare a stilului de viaţă cu care bolnavul cardiac trebuie să se obişnuiască şi la care trebuie să adere aşa cum aderă la tratametul medicamentos. Dealtfel, activitatea fizică este benefică şi populaţiei sănătoase şi printre standardele de menţinere a sănătăţii inclusiv a sănătăţii cardiovasculare se număra actualmente şi prestarea activităţii fizice moderate sau intense pe o durată de 30 – 60 minute / zi cel puţin 5 zile / săptămână ca un etalon al sănătăţii cardiovasculare şi al sănătăţii în general.

Prof. univ. dr.
Dumitru Zdrenghea

Articole din aceeasi categorie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *