Reaşezarea obeliscului ‘Sfânta Maria Protectoare’ pe vechiul amplasament

În cursul lunii aprilie 2018 (18 aprilie), a fost lansat, la nivel de Consiliu Local al Primăriei municipiului Cluj – Napoca, ‘Proiectul de hotărâre privind organizarea concursului pentru “Amenajarea urbană strada Kogălniceanu, strada Universităţii şi străzile adiacente’. Este vorba, potrivit estimărilor făcute de Ordinul Arhitecţilor din România, de o zonă de intervenţie în suprafaţă de 25. 500 mp. Pietonalizarea străzilor Kogălniceanu, Universităţii şi a străzilor adiacente va costa municipalitatea 5, 6 milioane euro. Urmează să vedem ce proiecte vor fi avansate spre jurizare…
Până atunci, vă supun atenţiei un demers spiritual de reaşezare a obeliscului Fecioara Maria (numită şi Statuia Sfintei Maria Protectoare sau ‘Statuia Ciumei’ pe vechiul amplasament din faţa fostei mănăstiri a Ordinului Piariştilor, de pe strada Universităţii 7- 9. Demersul este susţinut de Mitropolia Ortodoxă Română a Clujului, Maramureşului şi Sălajului (document semnat de ÎPS dr. Andrei Andreicuţ), de Episcopia Unită cu Roma, Greco – Catolică de Cluj – Gherla (document semnat de PS dr. Florentin Crihălmeanu) şi de către Mitropolia Romano – Catolică Cluj (document semnat de pr. Stelian Veres).
Se impun scrise câteva rânduri despre monumentul în sine, perlă arhitecturală barocă realizată de Anton Schuchbauer în 1744. Modelul unor statui protectoare ale oraşelor în cazuri de epidemii, nu este ceva nou pentru Europa. Praga, Viena, Budapesta, Munchen au asemenea statui. Ridicarea la Cluj a monumentului s-a înscris în sfera normalului acelei perioade. Monumentul este un obelisc pe al cărui capitel se află reprezentarea Fecioarei strivind cu piciorul şarpele răului. Prin faţa monumentului au trecut timp de peste două secole, rugându-se pentru sănătate şi nu numai, Avram Iancu, Gheorghe Bariţiu, Alexandru Papiu Ilarian, Constantin Roman, Ioan Suciu, Iacob Bologa, Nicolae Popea, Constantin Secăreanu, Gheorghe Lazăr, elita intelectuală a Transilvaniei mai bine spus. În 1959, monumentul este demontat şi reamplasat în curtea Bisericii Sf. Petru, ascunsă privirilor, pângărită de multe ori de boschetarii zonei.
Readucerea monumentului pe vechiul amplasament este astfel, un act de cultură. Iar cei care s – au înscris la concursul pentru amenajarea străzilor mai sus amintite, pot ţine sau nu, cont de acest lucru. Mă gândesc numai de câte amplasamente a avut parte statuia Lupa Capitolina (dezvelită oficial în septembrie 1921, în faţa statuii lui Matei Corvin; mutată la Sibiu în perioada 1940 – 1944; amplasată în faţa Universităţii clujene până în 1973; mutată la intersecţia Bulevardul Eroilor – Piaţa Unirii; în 1994 este mutată în curtea Muzeului de Istorie a Transilvaniei; din 2008 din nou pe Bulevardul Eroilor!).
Demostene ŞOFRON

Articole din aceeasi categorie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *