Publicații clujene

Revista TRIBUNA nr. 384/2018 – Soarta democrației

La editorial, Mircea Arman continuă să publice studiul ”Scurt istoric asupra noțiunii de fenomen – ce este fenomenologia?”, partea a III-a. La un moment dat, autorul a afirmat: Fenomenologia este un fenomen. Orice fenomen tinde să să încadreze în această modalitate autentică de acces la ontologie. Conceptul are în vedere ființa, sensul, modificările ei… (după Heidegger). Foarte interesant, de urmărit acest parcurs propus de Mircea Arman.

Nu ne îndepărtăm de paginile de filosofie și cercetare nici cu eseul ”Spre simfonia brâncușiană”, partea a V-a, de Petru Solonaru. Pentru autor, Constantin Brâncuși este marele artist modern, dar și un pătrunzător gânditor pe tărâmul formelor pure, pornid de la chimia elinilor, conducând la alchimia orientală. Gânditorul Vasile Muscă începe un nou eseu, „Fr. Nietzsche – un destin «antum» (I)”, încercând explicarea unei mari creații, având bază rolul hotărâtor a trei factori care se întrepătrund, în privința filosofului german, personalitatea, viața, opera. „Idealul suprem al lui Nietzsche este acela de a îndeplini condiția unui «spirit liber»”. Un spirit liber, pentru a-și dobândi cu adevărat libertatea trebuie să se lase cuprins de un proces de eliberare.

Laurențiu Luca semnează microeseul „Nimic fără Newton”, pornind de la opt definiții date de acesta referitoare la cantitatea de materie, cantitatea de mișcare, la mișcare, spațiu și timp. Nu scapă din „înlănțuirea” propusă mari oameni: Leibniz, Kant, cu atât mai puțin Einstein, L. Smolin, Eliade, Krauss, Hawking și Mlodinow. Volumul ”Nihil obstat. Elemente pentru o teorie a națiunii și naționalismului” de Dan Dungaciu (Libris Editorial, Brașov, 2018), socialog și geopolitician, este abordat și analizat de Adrian Lesenciuc.

Un studiu (și comentariu) cuprinzător semnează filosoful Andrei Marga cu titlul „Soarta democrației”, afirmând de la început: „Una dintre cele mai acute frământări în gândirea de astăzi – fie ea economică, socialogică, politologică sau filosofică – este soarta democrației”. Pentru argumentație, Andrei Marga recurge la scrieri și lucrări recente semnate de gânditori americani și europeni, Daniel A. Bell, Yu Keping, Helmuth Willke, Lee Steven Myers, Sarah Chayes, Dorothea Gädeke, Yascha Mounk. Supraputerile propun concepte proprii: „democrația liberală” a SUA, „democrația participativă” a Europei, „democrația în culori naționale” a Chinei, „democrația dirijată” a Rusiei, care sunt în discuția internațională a ultimului deceniu. La aceste discuții unele țări au adăugat specificări noi, discutabile și ele, precum „democrația ierarhică” sau „democrația iliberală”, doar că aceste distincții apar sub presiunea unui internaționalism care a dus la sprijinirea externă a unor clici corupte în numele luat în deșert al democratizării sau s-a folosit presiunea externă ca mijloc de dominație. ”Simpla proclamare a adeziunii la democrație sau a intenției de democratizare nu mai este pavăză contra derapajelor.” Teza cărții lui Yascha Mounk e redată de Andrei Marga în cuvintele acestuia: „În democrațiile din lume se petrec două aparent contradictorii dezvoltări. Pe de o parte, atitudinile oamenilor devin tot mai iliberale. Alegătorii își pierd răbdarea cu instituții independente și sunt gata tot mai puțin să recunoască drepturile minorităților etnice și religioase. Pe de altă parte, elitele câștigă control tot mai mult asupra sistemului politic și îl separă bucată cu bucată de opinia publică. Mai puțin decât oricând cei care dețin puterea sunt dispuși să ia în seamă voința poporului. Tocmai de aceea, liberalismul și democrația, elementele fundamentale ale sistemului nostru politic, intră tot mai puternic în conflict. (…) În cursul ultimelor decenii s-a ajuns în America de Nord și în țări ale Europei occidentale la prăbușirea democrației. Sistemul nostru politic promite domnia poporului. Dar în praxis se ignoră voința poporului prea des. Neobservat de cei mai mulți politologi, în multe țări s-a insinuat un sistem al dreptului fără democrație”.

Despre cărți semnate și publicate de Tudor Cătineanu, Pașcu Balaci, Ilie Rad, Vasile Muste, Florica Bațu-Ichim, Pablo García Casado (traducere de Marin Mălaicu-Hondrari) scriu Adrian Țion, Alexandru Sfârlea, Monica Grosu, Radu Ilarion Munteanu, Ani Bradea, respectiv, Irina-Roxana Georgescu. Publică poezie: Daniel Pișcu, Alexandru Cazacu, proză: Marian Ilea.

Virgil RAȚIU

Articole din aceeasi categorie