PRU Cluj cere referendum local pe tema indicatoarelor multilingve amplasate la intrările municipiului

• Cordoş spune că primarul Boc a încălcat şi legea şi decizia instanţei •

După ce, în februarie 2017, Tribunalul Cluj a dat câştig de cauză Asociaţiei Minority Rights, obligându-l pe primarul Emil Boc să amplaseze indicatoare şi cu denumirea în limba maghiară a municipiului Cluj-Napoca, municipalitatea amplasând deja un indicator multilingv la intrarea dispre Floreşti,  filiala clujeană a Partidului România Unită (PRU),  îi solicită primarului Emil Boc să organizeze un referendum local în privinţa amplasării indicatoarelor multilingve amplasate la intrările în oraş.

Preşedintele PRU, Alexandru Cordoş, îi reproşează edilului faptul că nu a atacat hotărârea instanţei – lucru solicitat de PRU, după ce Minority Rights au câştigat procesul –  afirmând că primarul avea datoria de a cere justiţiei să reexamineze decizia în cauză, cu atât mai mult cu cât instanţa admisese doar în parte acţiunea formulată de Asociaţia Minority Rights, obligând municipalitatea să inscripţioneze indicatoarele cu denumirea Cluj-Napoca numai în limbile română şi maghiară, respingând solicitarea Minority Rights ca indicatoarele cu denumirea oraşului să fie inscripţionate şi în alte limbi.

În acest context, liderul PRU consideră că primarul Emil Boc nu a respectat legislaţia şi îi cere acestuia, la modul imperativ, să organizeze un referendum local pe această temă. „Dacă ataca decizia instanţei, exista posibilitatea să aibă câştig de cauză şi să nu fie obligat să facă aceste inscripţionări. Primarul avea obligaţia legală de a ataca acea decizie. Neatacând-o, aceasta a rămas definitivă şi, în baza ei indicatoarele trebuiau inscripţionate doar în limbile română şi maghiară. Or, indicatoarele sunt inscripţionate în mai multe limbi –  la recomandarea UBB – ceea ce este salutar. Dar, oricum am lua-o, primarul a încălcat legea”, precizează preşedintele PRU Cluj.

Totodată, acesta reiterează faptul că edilul a încălcat Legea 215/2001 privind administraţia publică locală, potrivit căreia, la articolul 76, se precizează: „În unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, în raporturile lor cu autorităţile administraţiei publice locale, cu aparatul de specialitate şi organismele subordonate consiliului local, aceştia se pot adresa, oral sau în scris, şi în limba lor maternă şi vor primi răspunsul atât în limba română, cât şi în limba maternă”, se arată la aliniatul doi al articolului. Totodată, potrivit aliniatului patru al aceluiaşi articol, se subliniază: „Autorităţile administraţiei publice locale vor asigura inscripţionarea denumirii localităţilor şi a instituţiilor publice de sub autoritatea lor, precum şi afişarea anunţurilor de interes public şi în limba maternă a cetăţenilor aparţinând minorităţii respective, în condiţiile prevăzute la alin. doi”, se precizează în textul legii. „Conform acestui articol de lege, prevederea referitoare la procentajul de 20% a ponderii populaţiei minoritare este foarte clară. Aplicată datelor recensămintelor din 2012 şi 2011, această prevedere nu obliga municipalitatea clujeană nici să folosească limba maghiară în actele oficiale ale instituţiei şi nici să instaleze plăcuţe bilingve la intrările în oras”, explică Cordoş.

Potrivit liderului PRU, pentru a păstra coerenţa legislativă, primarul trebuia să depună recurs în dosarul indicatoarelor bilingve. Cordoş doreşte să precizeze că PRU nu este împotriva indicatoarelor multilingve, dar se declară nemulţumit de modul în care a „aterizat” denumirea Kolozsvar la intrarea în municipiu, respectiv forţându-se mâna autorităţilor, la presiunile unei asociaţii bine conectată cu UDMR.

„Avându-se în vedere tradiţia multiculturală şi contemporaneitatea europeană, cosmopolită a municipiului Cluj-Napoca, solicităm organizarea unui referendum, precedat de iniţierea unei obiective şi nepartizane dezbateri publice având ca subiect folosirea atât în administraţie cât şi în inscripţionările publice, a mai multor limbi. Ca urmare a acestui referendum, printr-o iniţiativă legislativă, actualele reglementări ar putea fi puse în concordanţă cu noile realităţi, multilingvismul putând deveni o practică instituţională curentă”, punctează Cordoş.

Mai mult, liderul PRU precizează că în condiţiile în care decizia instanţei a fost aplicată „în doi peri”, amplasarea indicatoarelor multilingve trebuia dezbătură în cadrul Consiliului Local şi asumată în urma unei  adoptări în plen. „Noi solicităm organizarea unui referendum local deoarece e o problemă majoră de identitate naţională şi de păstrare a valorilor româneşti.  Trebuia să existe o decizie a unui for local. Dacă nu există Hotărâre de Consiliu Local, pe ce bază <<legală>> au fost amplasate aceste indicatoare?”, încearcă liderul PRU să lămurească demersul municipalităţii.

Precizăm că potrivit reprezentanţilor Serviciului mass-media din cadrul municipalităţii clujene, amplasarea indicatoarelor multilingve s-a făcut în baza hotărârii date de instanţă. „Instanţa a obligat Primăria să amplaseze indicatoarele, iar Primăria a decis să nu atace sentinţa şi să pună în practică hotărârea. Nu trebuia să existe o hotărâre de Consiliu Local”, susţin reprezentanţii Serviciului mass-media.

Adriana STUPAR

Articole din aceeasi categorie

2 Responses to PRU Cluj cere referendum local pe tema indicatoarelor multilingve amplasate la intrările municipiului

  1. rappaport comissiona-prepurgel

    Țaranii din Cluj sant nemultumiți, si pe buna dreptate. Cine a mai auzit de Kolozsvar ???

  2. Fitecine

    Corect – avem nevoie de un referendul local urgent. E clar deasemenea că politicianismul mărunt al lui Boc este detrimental Clujului care suferă în mai oricare alt aspect (supra-aglomerare, trafic, lipsa infrastructurii etc.). Crede dânsul că plăcile bilingve vor rezolva ceva? Doar pune gaz pe foc cu asta.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *