Propagandă autonomistă sub ochii preşedintelui Iohannis

Acţiunile aşa zişilor activişti ”rezist” din Cluj-Napoca par să vizeze şi alte planuri decât cele de a apăra statul de drept şi democraţia din România. Cel puţin aşa reiese din scena care a putut fi surprinsă duminică în contextul vizitei preşedintelui României, Klaus Iohannis, la Institutul de Oncologie. Astfel, cei care au trecut prin zonă au putut observa că unul dintre activiştii ”rezist” care stăteau pe strada Republicii pentru a-l întâmpina pe Klaus Iohannis, a expus un aşa zis steag al Transilvaniei, care nu este altceva decât un simbol al conceptului de separare a Ardealului de România.

Cel care purta steagul este nimeni altul decât Vincze Zoltan, lider în cadrul Ligii Transilvania Democrată, entitate care militează pentru autonomia Transilvaniei. După cum se vede, acesta a încercat să profite de prezenţa preşedintelui Românei, Klaus Iohannis, duminică, la Cluj-Napoca pentru a face propagandă autonomist separatistă. De altfel, Vincze a putut fi văzut de nenumărate ori purtând aşa zisul steag al Transilvaniei la mitingurile din Cluj-Napoca organizate de activiştii ”rezist”.

Promovarea aşa zisului „steag al Transilvaniei” se încrie în campania de resuscitare a curentului „transilvanist”. Acest curent a fost promovat intens imediat după Unirea de la 1918 iar în ultimii ani anumite cercuri autonomist separatiste încearcă să popularizeze din nou această idee ce vizează izolarea românilor ardeleni de marea lor familie naţională. Adepţii ideii de transilvanism încearcă să demonstreze că Transilvania are viaţa sa, istoria sa şi că această regiune geografică este din punct de vedere cultural cu totul diferită de restul României. Adevărul este însă cu totul altul. Acest termen are rolul de a deghiza un program autonomist-secesionist pentru a-i ascunde sub o umbrelă înşelătoare adevărata semnificaţie. Practic ”transilvanismul” nu este altceva decât o etapă dintr-un plan mai complex ce vizeză combaterea efectelor Trianonului. Deşi unele voci încearcă să arate că transilvanismul a apărut la sfârşitul sec. XIX, în realitate acest curent a fost conceput în laboratoarele revizionismului maghiar după 1918 când românii din Transilvania şi-au întors faţa către Bucureşti. Curentul a fost promovat intens, câştigând teren în rândul unei părţi a maghiarilor din Ardeal. La acea vreme, românii au avut o rezervă totală faţă de această idee, refuzând să intre în acest joc. Transilvanismul a fost resuscitat după `89 iar în ultimii ani se constată o intensificare a propagandei pe această temă. Cum era de aşteptat, cei mai înflăcăraţi susţinători ai ideii de transilvanism sunt acei reprezentanţi ai etnicilor maghiari care s-au erijat în luptători pentru autonomia teritorială a ţinutului secuiesc. Pe lângă aceştia, în rândul populaţiei maghiare există o serie de persoane care, dându-şi seama că fără sprijinul majorităţii româneşti nu-şi pot atinge obiectivul, încearcă să câştige adepţi în rândul românilor. Un alt clujean care face o astfel de propagandă este nimeni altul decât vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Vakar Istvan. Acesta a ales ca în biroul său din CJ Cluj să expună pe lângă drapelul României şi cel al Uniunii Europene şi un aşa zis „steag al Transilvaniei”. Acest steag este amplasat însă ilegal, deoarece nu figurează printre simbolurile oficiale ale judeţului Cluj sau ale României. Demersul lui Vákár István nu are alt scop decât de promovare a separatismului şi a aşa zisului concept „transilvanist”. Reprezentantul UDMR Cluj din executivul Consiliului Judeţean Cluj nu a ales întâmplător să-şi instaleze în birou aşa zisul „steag al Transilvaniei”. El încearcă, astfel, ca prin acest steag să promoveze transilvanismul, ţinând cont că în biroul său ajung numeroase delegaţii străine.

C.P.

Articole din aceeasi categorie