Proiectul „România Educată”, lansat în dezbatere publică

Accesul în cariera didactică să devină unul meritocratic, cu accent pe recrutarea celor mai buni absolvenţi de învăţământ superior, construirea de creşe suplimentare sau recredibilizarea şcolii doctorale – acestea se numără printre propunerile proiectului „România educată”, iniţiat de preşedintele României şi lansat miercuri în dezbatere publică, informează AGERPRES.

Proiectul „România Educată” cuprinde şapte rapoarte identificate ca fiind prioritare: „Cariera didactică”, „Echitatea sistemului educaţional”, „Profesionalizarea managementului educaţional”, ”Un învăţământ profesional şi tehnic de calitate”, „Autonomie, calitate şi internaţionalizare în învăţământul superior”, „Educaţie timpurie accesibilă tuturor”, „Evaluarea elevilor şi studenţilor”.

Documentul stipulează, la capitolul „Cariera Didactică”, ca în formarea iniţială, un accent major se pune pe practică, iar cadrele didactice au acces la programe de formare continuă, care contribuie la specializarea lor în domenii cruciale pentru sistemul de educaţie în ansamblul său.

La capitolul „Echitatea sistemului educaţional” se doreşte oferirea de sprijin adiţional pentru copiii aflaţi în risc de abandon – prin măsuri educaţionale remediale, burse şi servicii, sprijin şi consiliere a familiilor. Se recomandă ca reducerea decalajelor de calitate între şcoli să se facă prin oferirea de resurse suplimentare unităţilor aflate în zone dezavantajate.

În cee ce priveşte „Îmbunătăţirea managementului educaţional”, prin acest proiect se recomandă organizarea unor programe dedicate de formare a managerilor educaţionali, consultarea elevilor, studenţilor şi angajatorilor atunci când se iau decizii importante pentru şcoală sau universitate. În plus, tinerii ar trebui să fie reprezentaţi în consilii/senate într-o pondere mai mare. Totodată, extinderea educaţiei profesionale la nivel terţiar, pentru a face faţă creşterii nivelului de tehnologizare din industrie şi servicii şi dezvoltarea educaţiei duale, care trebuie să continue în zonele în care acest lucru este posibil, se stipulează în capitolul privind învăţământul profesional şi tehnic.

În învăţământul superior se doreşte recredibilizarea şcolii doctorale prin evaluarea calităţii formării doctorale, eliminarea cazurilor de plagiat cu ajutorul soft-urilor, dar şi cu al cursurilor de etică a cercetării; diversificarea misiunii universităţilor, necesară pentru a permite o evaluare a performanţei mai adaptată individualităţii fiecărei instituţii de învăţământ superior, dar şi pentru o mai bună utilizare a alocaţiilor din bugetul public.

La educaţia timpurie se are în vedere construirea de creşe suplimentare pentru a oferi tuturor copiilor şansa la o dezvoltare armonioasă din punct de vedere cognitiv, emoţional şi social, dar şi pentru a permite părinţilor să împace viaţa profesională cu viaţa de familie şi, de asemenea, o mai bună pregătire a educatorilor şi puericultorilor, de nivel terţiar.

Capitolul „Evaluare” prevede ca rezultatele evaluărilor să fie folosite pentru a realiza intervenţii remediale în şcolile cu rezultate slabe. Fiecare copil ar trebui să beneficieze de un portofoliu educaţional în care să fie incluse toate elementele de progres în spaţiul academic şi al dezvoltării pe toate dimensiunile relevante şi asigurarea transparenţei şi a corectitudinii evaluărilor din învăţământul superior, inclusiv intensificarea acţiunilor pentru combaterea fenomenului de plagiat.

Cele şapte rapoarte tehnice propun obiective şi măsuri concrete pe termen scurt, mediu şi lung. Totodată, fac şi o trecere în revistă a situaţiei actuale din sistem. „Sistemul va trebui să se centreze pe nevoile beneficiarului, şi nu invers, oferind experienţe de învăţare autentice pentru fiecare copil sau tânăr, pornind de la profilul şi înclinaţiile acestuia. Educaţia va fi percepută nu ca obligaţie, ci ca un proces plăcut, la care fiecare vrea să participe”, se arată în proiect, menţionându-se că un sistem de învăţământ flexibil va oferi soluţii educaţionale adecvate atât pentru indivizi, cât şi la nivel de instituţii.

Proiectul mai stipulează că adaptabilitatea sistemului la schimbările externe şi la tendinţele viitorului presupune corelarea practicilor educaţionale din România cu tendinţele şi practicile internaţionale, respectând însă ferm principiile eticii şi integrităţii.

Printre ţintele propuse la orizontul anului 2030 se numără: cel puţin 30% dintre copiii de 0-3 ani să fie incluşi în educaţia ante-preşcolară; cel puţin 95% dintre copiii de 3-5 ani să fie incluşi în educaţia preşcolară; clasarea în primele 30 de state de pe mapamond în cadrul testelor PISA; cel puţin 80% rata de promovare a testării de la finalul educaţiei gimnaziale şi 75% rata de promovare a examenului de bacalaureat din totalul colectivităţii şi organizarea de politici ţintite spre reducerea numărului de instituţii de învăţământ cu rate de promovare mai mici de 50%.

Documentul supus dezbaterii publice propune două scenarii de structurare a sistemului de educaţie. Ambele scenarii au în comun tranziţii mai flexibile între cicluri, opţiuni suplimentare pentru tinerii din învăţământul profesional, dezvoltarea învăţământului de tip dual şi prevăd, totodată, un rol crescut al consilierilor şi portofoliilor educaţionale, care devin operaţionale.

„România Educată” este proiectul naţional iniţiat de preşedintele României, menit să susţină reaşezarea societăţii pe valori, dezvoltarea unei culturi a succesului bazate pe performanţă, muncă, talent, onestitate şi integritate.

Administraţia Prezidenţială a derulat o amplă dezbatere publică privind educaţia din România, ale cărei prime două etape s-au derulat în perioada 2016-2018. La finalul acestor trei ani au rezultat o viziune de ţară cu obiectivele aferente asupra educaţiei şi cercetării din România, pentru următorii 12 ani (2018-2030), şi o serie de propuneri de politici publice pe temele desemnate ca fiind prioritare în cadrul proiectului.

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat miercuri că proiectul „România Educată” se va afla trei luni în dezbatere publică, timp în care vor fi organizate consultări cu mai mai mulţi factori, între care partidele şi guvernanţii.

Articole din aceeasi categorie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *