„Acordeonul de nisip” de Andrei Gazsi

Andrei Gazsi își lansează nou volum de poeme la Editura Școala Ardeleană și își botează acest cumul de versuri, Acordeonul de nisip, introducându-ne deja din titlu într-un univers al sinesteziilor, al metaforelor insolite, tehnice și inedite deopotrivă. Lansarea evenimentului a fost găzduită cu fast la sediul Uniunii Scriitorilor și a fost încununată de o expoziție de fotografii realizate de scriitor însuși, care nu este doar un maestru al cuvintelor, ci și un artist vizual talentat. Acesta a împărtășit cu publicul nu numai abilitățile sale fotografice, ci și creațiile sale artistice, unele dintre ele ilustrând paginile noului volum de poezie.

Președintele filialei, Irina Petraș, împreună cu Constantina Raveca Buleu și editorul cărții, Vasile George Dâncu, au avut onoarea să vorbească despre carte. Doamna Irina Petraș a dezvăluit că Andrei Gazsi este un colaborator strâns al său în ceea ce privește crearea de filme și fotografii care documentează viața la Filiala Uniunii Scriitorilor din Cluj:  „Andrei este, de asemenea, un foarte fin poet. Cred că este unul dintre colegii poeți care a provocat cel mai mult la discuții și cu care am stat la taifas pe teme de literatură. L-am descoperit ca o figură foarte dornică să știe, șă urmărească, foarte atent la cei din jur, iar cu acest volum, la care remarc extraordinarul titlu, ne aduce niște poeme de meditație pe cât de profundă, pe atât de senină. Andrei are atât de multe valențe prin care te poți apropia de el, fiind și absolvent de politehnică, încât a devenit, încet, încet, un stâlp al Filialei. Eu îl felicit pentru expoziția de portrete și pentru noua carte.” a declarat Irina Petraș.

Constantina Raveca Buleu a făcut o prezentare critică a cărții, foarte complexă, în urma analizei atente a versurilor, asupra cărora a zăbovit trei zile. Aceasta a început cu un citat din carte: “Poezia se relevă atunci când, în cădere, întinzi mâna după un sprijin și negăsind de ce să te agăți, Dumnezeu, cine altul, te încântă o vreme în taina cuvântului Lui”. Constantina Raveca Buleu a vorbit despre spiritul dionisiac din spatele versurilor, care nu se mai află în nuanțele lirei, ci în cele ale acordeonului, un instrument contemporan și despre dimensiunea tragică pusă în scenă a acestui volum. Scriitoarea a comentat câteva poeme și metaforele acestora și a făcut o introducere substanțială în imaginarul liric al lui Andrei Gazsi.

„Andrei nu a băgat în seamă probleme de sănătate și a transformat suferința bolii într-o victorie poetică. Acesta e volumul Acordeonul de nisip. Din acest mesteacăn curge sânge, nu seva pe care o beam noi când eram copii. Îl felicit pentru acest volum”, a declarat Vasile George Dâncu.

Autorul a dezvăluit povestea genezei acestei cărți. Totul a început la Baia-Mare, când autorul a ajuns de urgență la spital, iar pe patul de spital i-a venit în minte această expresie, de nicăieri: acordeonul de nisip. Apoi, a început să scrie într-o dimineață de Crăciun și a finalizat nu de mult. Cartea s-a scris singură, spune autorul.

Acordeonul de nisip este un teatru al măștilor suferinței și a temerilor, voalate în acorduri ale nostalgiei după un timp trecut sau unul viitor. Această nostalgie a imaginarului nerealizat e, de fapt, o portiță spre speranță. Scriitura matură, complexă și destul de greoaie, pe alocuri, a lui Andrei Gazsi este trădată de un surâs, de un chicot care vine de undeva din miezul cuvântului și care face lectura acestor poezii una plăcută; poezia poate fi urmărită vizual, precum un tablou. Narativitatea poemelor este completată de spiritul estetic acut al lui Andrei, iar astfel pe paginile cărții se răsfrâng cuvinte-diamant, cioplite îndelung în carbonul existenței nu atât de perfecte.

Mara A. MUNTEAN