Preţul gazelor a explodat în România

Între 2017 şi 2018, preţul gazelor naturale pentru gospodării, exprimat în moneda naţională, a crescut în 20 de state ale Uniunii Europene (UE), cele mai semnificative majorări având loc în Irlanda (17,3%), Bulgaria (16,5%), Suedia (16,4%) şi România (16,3%).

În 2018, preţul mediu al gazelor naturale pentru gospodării varia între mai puţin de 5 euro pentru 100 kWh în Ungaria şi România (ambele cu 3,5 euro per 100 kWh) şi până la 12,2 euro per 100 kWh în Suedia. La nivelul UE, preţul mediu al gazelor naturale era de 6,7 euro per 100 kWh.
Exprimate în paritatea puterii de cumpărare standard (PPS), care elimină diferenţele dintre nivelurile preţurilor între ţări, cele mai mici preţuri la gazele naturale se înregistrau în Luxemburg (3,5 PPS per 100 kWh) şi Marea Britanie (4,7 PPS per 100 kWh), iar cele mai mari în Suedia (10,1 PPS per 100 kWh) şi Spania (9,7 PPS per 100 kWh).

În a doua jumătate din 2018, taxele aveau cea mai mare pondere în preţul gazelor naturale în Danemarca (54% din preţ) şi Olanda (52%), cele mai mici contribuţii fiind în Luxemburg şi Marea Britanie (ambele cu 10%), Grecia (14%) şi România (16%).

Piaţa românească nu era pregătită pentru liberalizarea preţului

Piaţa românească de gaze nu era pregătită pentru liberalizare în 2017, iar Guvernul a luat decizia de a plafona preţurile prin OUG 114/2018, însă Comisia Europeană nu agreează măsura de a proteja toţi consumatorii casnici, ci doar persoanele vulnerabile, a afirmat Zoltan Nagy-Bege, vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE).
„În 2016, Guvernul României a luat decizia să liberalizeze piaţa de gaze naturale, inclusiv pentru consumatorii casnici, lucru care s-a întâmplat la 1 aprilie 2017. La acea vreme, toate analizele arătau că nu mai are sens să continuăm acel calendar convenit cu Comisia Europeană, pentru că am fi ajuns, din aprilie 2017, la situaţia în care preţul gazelor de import era mai mic decât cel din calendar”, a afirmat Bege, citat de Agerpres. Însă, într-un an şi jumătate, preţurile s-au dublat. „La momentul liberalizării nu existau mecanisme de piaţă suficient de mature, aşa că trebuie să recunoaştem că piaţa românească de gaze nu era complet pregătită pentru liberalizare, motiv pentru care Guvernul României a luat în decembrie 2018 decizia de a limita, pentru o perioadă de timp, preţul de producţie internă”, a amintit oficialul ANRE. Ulterior, Comisia Europeană a declanşat procedura de infringement împotriva României din această cauză, arătând că prevederile OUG 114/2018 încalcă legislaţia europeană din sectorul gazelor.
„La nivelul Comisiei Europene am avut deja două discuţii pe această temă, ultima săptămâna trecută, şi este evident că, în ceea ce priveşte anumite prevederi din OUG 114/2018, modificată de OUG 19/2019, există câteva incompatibilităţi cu directiva de gaze naturale şi cu tratatul UE”, a susţinut Bege.
Reamintim că OUG 114/2018 a plafonat la 68 de lei pe MWh, pentru următorii trei ani, preţul pentru întreaga producţie internă de gaze naturale, dar OUG 19/2019 a modificat această prevedere, lăsând la preţ plafonat doar cantităţile de gaze destinate consumatorilor casnici.

Ministrul Energiei nu vede nici o “problemă”
Anton Anton, ministrul Energiei a declarat că majorarea importurilor de gaze, ca urmare a faptului că preţul de producţie internă pentru agenţii economici a devenit mai mare, nu reprezintă o problemă. „Dacă preţul gazelor de producţie internă este mai mare decât gazele de import, industria se va orienta către gazele de import. Nu văd care e problema”, a afirmat Anton. El a adăugat că România are ocazia de a deveni cel mai mare producător de gaze din UE, având în vedere zăcămintele din Marea Neagră, dacă Marea Britanie va părăsi spaţiul comunitar.
Potrivit Bursei Române de Mărfuri, preţul gazelor de producţie internă pentru luna aprilie a ajuns la 95,86 de lei pe MWh, în timp ce preţul pe bursa de la Viena este echivalentul a 81,79 lei pe MWh.

Articole din aceeasi categorie