Premiere cinematografice

Callas, confesiunile unei perfecţioniste. Iubire şi eleganţă în filmul lui Volf

Maria by Callas – producţie Franţa, 2017, regia Tom Volf –, încep cu o frază tot mai des folosită de critica de specialitate, face parte din categoria filmelor de văzut. De văzut pentru că este despre Callas, o Callas greu de mulţumit, perfecţionistă însă. De văzut pentru că este ocazia de a vedea sau/şi revedea figuri cunoscute ale anilor ’50 – ’70, cum sunt Aristotel Onassis, Vittorio De Sica, Pier Paolo Pasolini, Luchino Visconti, Giovanni Meneghini, JF Kennedy, Jacqueline Kennedy, Omar Sharif, Bardot, Yves – Saint Laurent, Marilyn Monroe, Churchill, Grace Kelly, Liz Taylor, Delon,…, figuri cunoscute nu numai prin realizări, ci şi prin cancan – urile ţesute în jurul lor. De văzut şi pentru întregul arsenal la care apelează regizorul, o muncă titanică de documentare, cu rezultate excelente.
Tom Volf reuşeşte un film admirabil, artistic şi documentar deopotrivă. Apelează la imagini din arhiva personală a Divei, la înregistrări, reportaje, interviuri, scrisori, un suport documentar exemplar, graţie căruia personalitatea artistei este bine pusă în evidenţă. Vedem o Callas când supărată, când fericită, o Callas aprigă, o Callas solară. Vedem o Violeta doar aparent puternică, fragilă în esenţă; vedem o Norma de o autoritate ieştiă din comun şi trebuie să recunoaştem că Norma a ajuns la notorietate datorită interpretării Mariei Callas; vedem o măreaţă Ifigenia,… Vedem şi altceva, la fel de relevant, vedem perfecţionista care este şi rămâne Callas; nu în ultimul rând, vedem o Callas dezamăgită, de cei din jur, prieteni în marea lor majoritate.
Tom Volf, pentru vocea naratoarei care este Maria Callas, apelează la Fanny Ardant. Se vede cât a muncit Fanny Ardant pentru a fi la înălţimea rolului încredinţat. Şi pot spune că îi reuşeşte, deşi părerile sunt împărţite ca de obicei. Nu apelează deloc întâmplător dacă ne gândim la faptul că Fanny Ardant a mai interpretat – o pe Divă în Callas Forever (2002, regia Franco Zeffirelli).
Povestea sopranei are un ritm interior al ei, de aici cursivitatea, de aici coerenţa ideatică. Callas nu se expediază în câteva vorbe sau rânduri. Callas prinde în povestea ei oameni şi lucruri care i-au influenţat cariera, destinul până la urmă.
Este un film admirabil şi vă propun câteva rânduri scrise recent: “Câtă artă!” (‘Figaro Magazine’) * “ Un documentar unic, fără clişeee legate de munca unei mari artiste” (‘Positif’) * Cuvintele şi extraordinara carieră a unei mari cântăreţe de operă inspiră un documentar plin de iubire şi eleganţă” (‘Journal du Dimanche’) * “Suntem cuceriţi de o femeie, amestec de putere şi vulnerabilitate. Eleganţa ei morală le întrece însă pe toate” (‘Causette’) * “Magnific! Faceţi – vă o favoare, mergeţi să vedeţi filmul” (‘La Republica’) * “Un trebuie pentru fani şi pentru cei ce vor să o descopere pe adevărata Callas” (‘Studio Cine Live’) * “Este cea mai mare voce a secolului 20. Are în voce ceva divin” (Meryl Streep). Cu siguranţă că v – am convins. Eu mă opresc aici, făcând acelaşi apel, mergeţi să vedeţi Maria by Callas! Bate de departe şi Callas Forever (2002), şi Callas assoluta (2007, regia Philippe Kohly), până şi Maria Callas: La Divina – A Portrait (1988, regia Tony Palmer)
Demostene ŞOFRON

Articole din aceeasi categorie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *