Pe ce cred clujenii că ar trebui să se cheltuie o parte din banii bugetului local

Aproape 300 de proiecte au fost depuse în cadrul programului de Bugetare participativă, iniţiativă derulată în premieră în România de către Primăria Cluj-Napoca. O mare parte dintre proiectele clujenilor vizează măsuri care să ducă la reducerea traficului auto din oraş şi îmbunătăţirea infrastructurii rutiere, iar altele propun extinderea spaţiilor verzi şi a locurilor de joacă. Alţi clujeni doresc bani de la bugetul local pentru construirea unei tiroliene din Bună Ziua până în Centru sau o telegondolă.

Tare, nu?

Clujeanul care a propus construirea tirolienei spune că investiţia este justificată din cauza aglomeraţiei sufocante, a lipsei pistelor de biciclete, dar şi a lipsei altor căi de deplasare. „Modul în care s-au construit blocuri în cartierul Bună Ziua (greu de denumit cartier, fiindcă nu are decât blocuri de locuinţe) a dus la îngreunarea traficului. Parcă s-a făcut voit totul. Este respingător! Fără piste de biciclete nu mai putem trăi. Dar s-ar putea amplasa o tiroliană care să faciliteze transportul până la the office. Contra cost”, a spus clujeanul. Acesta a estimat că proiectul său s-ar putea realiza cu 100 de mii de euro.

Telegondolă între Cetăţuie şi Parcul Central

Un alt locuitor al oraşului a propus construirea unei telegondole care să facă legătura între Cetăţuie şi Parcul Central. „Conectarea celor două zone de agrement importante, cu punerea în valoare a promenadei de pe Cetăţuie. Asigurarea unui acces facil, rapid şi ieftin (eventual costul unui bilet de transport în comun) pe dealul Cetăţuiei, atât pentru turişti cât şi pentru clujeni (în special persoane în vârstă, mame cu cărucior, persoane cu dizabilitaţi, locuitori ai cartierului Gruia). Îmbunătăţirea imaginii de oraş turistic”, a explicat iniţiatorul proiectului. Ca soluţie pentru reducerea traficului rutier în Cluj-Napoca, un clujean a propus două călătorii gratuite cu mijloacele de transportul în comun. „O metodă eficientă şi inteligentă pentru reducerea traficului rutier ar fi transportul public gratuit cu autobuzele / trolebuzele / tramvaiele prin tot Clujul de două ori pe o zi (în zilele lucrătoare: luni – vineri): dimineaţa între orele 06,00-09,00 şi seara între orele 16,00-18,00. Soluţia eficienţa a acestei metode se ascunde în mentalitatea cetăţeanului de a primi ceva gratuit şi de a se folosi de asta. Astfel, utilizându-se acest serviciu gratuit şi în cadrul şoferilor, se va putea analiza şi observa mai bine avantajele folosirii unui transport public de către aceştia, iar orele stabilite ar fi orele în care oamenii pleacă la serviciu şi apoi se întorc de la serviciu”, argumentează cetăţeanul.

Muzeul de ceară şi Muzeul imaginii

Dintre cele 297 de proiecte depuse, trei vizează înfiinţarea unor muzee. E vorba de Muzeul de ceară al Transilvaniei, Muzeul Imaginii şi Muzeul Transportului Public Cluj. „Muzeul de ceară constă într-o colecţie de figuri de ceară ce reprezintă oameni faimoşi din istorie sau personalităţi moderne în cadre realistice, purtând haine adevărate. Figurinele de ceară sunt la scara de 1/1 şi pot fi folosite pe post de detalii de fundal. În toate marile oraşe ale lumii găsim muzee cu personaje locale, naţionale sau internaţionale. Clujul poate fi primul oraş din România care ar putea inaugura un astfel de muzeu. Personaje care ar putea să facă parte din acest muzeu ar fi: Contele Dracula, Gheorghe Hagi, Nadia Comăneci, Emil Racoviţă, Ana Aslan, Henri Coandă, Nicolae Ceauşescu, Matia Corvin sau alte personaje cu impact fie din istorie fie din prezent”, precizează iniţiatorul, solicitând pentru acest proiect suma de 150.000 de euro.

Cât despre Muzeul imaginii acesta este să facă partea dintr-un viitor muzeu dedicat fotografiei, filmului, picturii, mass-media şi publicităţii.
”România este una dintre puţinele ţări europene care nu are Muzeul al imaginii. Cluj Napoca este oraşul în care se desfăşoară cele mai importante evenimente dedicate filmului şi fotografiei (TIFF, Comedy, ClujShorts, PhotoRomania, InOut
Importante colecţii de imagini se degradează în lipsa conservării adecvate. Cluj are specialişti în acest domeniu cu facultăţi dedicate imaginii în trei universităţi(UAD, UBB, Sapientia)”, a explicat clujeanul care a depus proiectul.

Un clujean a venit cu ideea dezvoltării unei aplicaţii/pagini web, conectate la sistemul intern al Primăriei, care ţine evidenţa tuturor lucrărilor de pe spaţiul public, al cărei cost se ridică la 20.000 de euro. ”Această aplicaţie trebuie să ofere cetăţenilor informaţii cum ar fi ce firmă se ocupă de lucrare, între ce date e autorizată lucrarea, care e impactul asupra cetăţenilor (de ex. trotuar blocat, sau circulaţia rutieră închisă total, sau bandă de circulaţie blocată temporar etc), dacă şi când s-a semnat recepţia lucrării din partea primăriei. Avantajele unei astfel de aplicaţii sunt că cei care se deplasează în o anumită zonă pot să prevadă anumite neplăceri temporare cauzate de acele lucrări şi să caute rute alternative iar prin transparenţa acestor date, s-ar pune presiune publică pe cei care efectuează lucrările ca să le termine în cel mai scurt timp, şi să fie redusă la minim durata lucrării şi implicit disconfortul cetăţenilor”, a explicat clujeanul care a depus proiectul.

Un alt proiect depus se referă la introducerea unei zile de muncă la fiecare 365 de zile, obligatorie, în folosul comunităţii pentru fiecare locuitor al oraşului, indiferent dacă are flotant sau carte de identitate.

Walk of Fame cu personalităţi care au făurit România Mare

Sunt şi clujeni care încearcă să profite de sistemul de bugetare participativă pentru a determina Primăria să realizeze anumite obiective dedicate împlinirii a 100 de ani de la marea Unirea. În acest sens se propune în zona centrală conceptul Walk of Fame cu personalităţi care au făurit România Mare. „Aceasta formă modernă de recunoaştere a meritelor unei personalităţi e un tribut adus înaintaşilor noştri care, mai ales în vremuri de cumpănă, au pus binele ţării mai presus de binele propriu. De asemenea, acest monument va fi o lecţie despre trecut pentru prezent şi viitor”, explică iniţiatorul proiectului. Tot în contextul aniversării Centenarului Unirii, se propune amenajarea parcului tematic ‘România în miniatură’. „Proiectul are ca scop cunoaşterea, valorizarea şi promovarea patrimoniului cultural al Romaâiei. Poate fi văzut ca un muzeu al prezentului în aer liber, dar şi un itinerar istoric, cultural şi artistic. De asemenea, acest proiect poate constitui o modalitate de a celebra împlinirea a o sută de ani de la Marea Unire”, este argumentul pentru relizarea acestui proiect.

În lista de propuneri se află proiectul de restaurarea a Monumentului Mihai Viteazul, precizându-se că „este trist şi regretabil că la 100 de ani de la Marea Unire un astfel de monument aflat într-o piaţă ultra-centrală să se prezinte într-o stare atăt de avansată de degradare”.

Printre alte proiecte înregistrate la Primăria Cluj-Napoca se numără amenajarea unui sens giratoriu la ieşirea din Cluj-Napoca spre Floreşti, instalarea de camere video pentru detectarea celor care trec pe roşu, transformarea străziii Napoca şi a Bulevardului eroilor în zone pietonale, construirea unei pasarele la intersecţia străzii Calea Turzii cu Observatorului şi o alta peste strada Coşbuc, în dreptul ieşirii din Parcul Central.

Potrivit calendarului transmis de Primăria Cluj-Napoca, oamenii au putut depune proiecte în cadrul procesului de bugetare participativă în perioada 17 iulie – 20 august la şase categorii. Proiectele propuse vor fi analizate până în data de 1 octombrie 2017 când va începe prima etapă de vot. Rezultatele finale vor fi afişate în 27 noiembrie 2017, iar proiectele câştigătoare pot primi o finanţare maximă de 150.000 de euro, inclusiv TVA, bani alocaţi din bugetul local al municipiului Cluj-Napoca, iar implementarea acestora va începe în 2018.

Cosmin PURIŞ

Articole din aceeasi categorie