Panta abruptă a lumii

Poduri …

Podul este aproape magic, chiar dacă nu ne oprim la metaforă. Leagă. Unește. Naște noi oportunități, noi orizonturi, ce altfel sunt de neatins. Apropie. Descoperă …

Toți avem nevoie de câte un pod, chiar de mai multe, fiindcă în fiecare om există dorința aceea expresă de comunicare – de descoperire – de nou. De orizont! …

Cum să rămâi încorsetat și încremenit în tine, în prezent, în fragmentar, în particular, când tu nu ești și n-ai fost niciodată o insulă, ci un univers, și încă în expansiune?

Cum să rămâi încorsetat și încremenit în tine, când solitudinea este o boală, și încă gravă, căci nimeni nu poate rătăci permanent în hăul dinăuntrul său, fără urmări dezastruoase?

Cum să rămâi încorsetat și încremenit în tine, când asta sfidează până și Legea lui Bertalanffy care ne reamintește că totul este legat cu totul!

Cum să rămâi încorsetat și încremenit în tine, când știi că așa trezești sigur racul cel șiret ce merge înapoi, deși zice că merge înainte?

Cum să rămâi încorsetat și încremenit în tine, când asta se opune gândirii holistice, singura cu adevărat pertinentă, corectă și nepăguboasă, după cum ne învață marii filosofi dar și marii oameni de știință? Da, totul e legat cu totul! Da, partea conține întregul! – și tot ce Știința Mare a descoperit în ultimele decenii asta spune, absolut explicit.

Cum să rămâi încorsetat și încremenit în tine, când lucrul acesta se opune îndemnului Religiei, care pe căile sale speciale, particulare își afirmă crezul de milenii? Iisus a spus: iubește-ți aproapele ca pe tine însuți! – și scepticii, ateii sau naivii s-au minunat și au protestat. Astăzi știința, prin Neurologia, Imunologia și Psihologia de vârf, confirmă. Ura distruge! Ura scade drastic imunitatea și te lasă descoperit bacteriilor – virusurilor – fungilor care ne înconjoară și, în parte, ne și alcătuiesc. Ura face cancer ca și nefericirea, ca și singurătatea! Se știe acum clar.

Și atunci? De ce nu construim poduri? Cât mai multe poduri! Spre Lume, spre univers, spre viitor?

În fond, asta este dorința omului: să fie fericit! Dar cum poți fi fericit de unul singur? Când, sigur, problemele te vor copleși, te vor înspăimânta, căci nimeni pe lumea asta nu poate trăi în solitudine! Sfinții, desigur, fac excepție, dar nici ei nu sunt singuri, căci îl au atât de aproape pe El

Poduri … Poduri între suflete, poduri între inimi, poduri între idei … poduri între idealuri … poduri între crezuri, poduri între vise …

Poduri … Poduri și drumuri … care, toate, leagă, apropie, unesc, descoperă …

… Mă gândesc că noi avem ceva poduri, dar dintre ele 7500 sunt vechi, cu termen de garanție expirat sau foarte pe aproape … Cât despre drumuri – ce să mai spun? … Emblematic și pentru metaforă, da, asta pot spune.

Stela-Maria Ivaneş

P.S. Dar, mă gândesc și la drumurile și podurile strămoșilor noștri romani, care multe, rezistă și azi. Or, asta obligă, nu?

Articole din aceeasi categorie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *