OUG – Vestitorul primăverii e!

Cu atâta agitaţie politico-juridică, s-a ales praful de simbolurile şi obiceiurile care marchează sfârşitul iernii şi venirea primăverii. Nimănui nu-i mai stă capul la mărţişoare, spre exemplu. Nimeni nu mai are nevoie de norocul clasicului coşar, rămas stingher pe un colţ de tarabă improvizată, atârnând de şnurul alb-roşu, sau de gărgăriţele roşii cu pete negre ori de felicitările pe care scrie cu litere frumos arcuite. Nu ne mai stă capul la iubire. Suntem în conflict. Fiecare cu fiecare, fiecare cu sine, dar şi grupuri de susţinători, cu alte grupuri de susţinători. Mai ceva decât la întâlnirea galeriilor înainte de un meci (pe stil vechi) „U” Cluj – CFR Cluj.
De luni, ne-am transformat şi în jurişti. Care de care mai pricepuţi, care de care mai elocvenţi, care de care mai cu dreptatea de partea lui. Oameni de diferite profesii se pricep la legi, mai ceva decât la agricultură sau la fotbal. Şi cum de la tribunal nu toată lumea iese mulţumită, dimpotrivă, o jumătate din cei care intră, câştigă, deci sunt mulţumiţi şi spun că s-a făcut dreptate, cealaltă jumătate, alcătuită din cei care au pierdut, sunt nemulţumiţi şi spun că Justiţia este nedreaptă, judecătorii nişte proşti sau şi mai rău, nişte corupţi.
Decizia Curţii Constituţionale a României privind anchetarea Guvernului în legătură cu urgenţa pârdalnicei de Ordonanţă 13, a împărţit juriştii de ocazie în două tabere.
Nu mă mai transform şi eu acum în jurist pârât, să comentez. Decizia CCR este limpede: „Într-un stat de drept, guvernat de principiul separaţiei puterilor, standardul de bază ar trebui să prevadă ca procedura penală să nu fie folosită ca sancţiune pentru divergenţele politice. Astfel, pentru deciziile lor politice, miniştrii trebuie traşi la răspundere prin mijloace politice, iar nu prin mijloace de drept penal. DNA şi-a arogat atribuţia de a verifica legalitatea şi oportunitatea unui act normativ, cu încălcarea competenţelor constituţionale ale Guvernului, Parlamentului şi Curţii Constituţionale”.
Cu alte cuvinte, luată de apă şi văzând că vine centrarea (ca să folosesc tot termeni din fotbal), adică manifestaţiile de stradă, Kodruţa s-a gândit că ar fi bine să-şi mai tragă nişte puncte la popularitate şi a sărit la cap. Greşit! Săritura asta ar putea să o coste enorm, pentru că a fost în afara regulamentului. Mai mult, a comis o abatere extrem de gravă: încălcarea Constituţiei. Mai exact, principiul fundamental al separaţiei puterilor în stat. Tocmai Kodruţa, şefa unei instituţii extrem de importante!
Dându-şi seama că a făcut-o lată, a aruncat cartoful fierbinte în curtea lui Augustin Lazăr, care nu prea ştie ce să facă. A spus că ar continua ancheta, dar să vadă motivarea de la CCR şi apoi vom mai vedea. Adică, o clasică batistă pe ţambal, poate se va uita.
Decizia CCR, care este indiscutabilă, de necomentat şi obligatorie a stârnit totuşi comentarii, mai ales în rândul celor care se declară a fi îmbibaţi de democraţie, cam cum era sărmanul Doru Braia prin anii ’90. Cum că nu prea e bună. Că ginerele lui Dorneanu a fost dat afară din MAI şi aşa se explică decizia. Aş fi vrut să-i văd pe aceşti contestatari în stradă, agitând inclusiv steagul UE, atunci când CCR a călcat în picioare votul a milioane de români împotriva lui Băsescu la Referendum, ignorând inclusiv recomandările Comisiei de la Veneţia. Atunci a fost bine. Acum e greşit. Sau să-i văd manifestând împotriva unor ordonanţe de urgenţă care pentru câteva ore scuteau de taxe vamale importul de haine de blană. Da, chiar există o astfel de ordonanţă dată de guvernul CDR, pe vremea când prim-ministru interimar era Dejeu.
Ei bine, nu mai merge aşa!
Una peste alta, două lucruri am tras din această OUG 13. Două importante. 1. Că guvernanţii, oricât de multe voturi ar fi luat, nu pot face ce vor chiar de capul lor, că pot fi sancţionaţi, inclusiv de o parte a cetăţenilor şi 2, care mi se pare cea mai importantă: că CCR sancţionează dur orice abatere de la legile democraţiei. Curtea nu dă şi sancţiuni, dar cineva trebuie să răspundă pentru acest derapaj major.
În rest, vine Primăvara: „O pictură parfumată cu vibrări de violet”, cum zice Bacovia. Cu nervii aferenţi anotimpului. Iar eu regret că, dacă aş fi avut cap de afacerist, aş fi confecţionat nişte mărţişoare speciale. Cu OUG 13 în loc de buburuză şi chipurile Kodruţei, ale lui Dragnea, Grindeanu şi Iohannis în loc de coşar. Precis le vindeam ca pâinea caldă.
Sorin Ovidiu Bălan

Articole din aceeasi categorie