Oradea şi Timişoara surclasează Cluj-Napoca la bugetul local

Municipiile Oradea şi Timişoara au fiecare bugetul local mult mai mare decît Cluj-Napoca – şi asta în condiţiile în care ambele oraşe au o populaţie mai mică decît reşedinţa judeţului Cluj. Acest lucru arată, încă o dată, că aşa-zisul statut al oraşului de forţă economică al Ardealului este mai mult un mit decît o realitate.

Potrivit datelor prezentate la mijlocul acestei luni de primarul Emil Boc, în 2015 municipalitatea clujeană va avea la Bani-4dispoziţie 1.181.270.000 lei. Din această sumă, 1.071.135.000 lei constituie bugetul local, iar 22.451.000 lei împrumuturi interne. Conform proiectului de buget, municipalitatea va avea alocaţi pentru cheltuieli de funcţionare 712.101.000 lei, iar pentru dezvoltare sînt destinaţi 317.692.000 lei.

În schimb municipiul Oradea, care, conform recensămîntului din 2011, are o populaţie de doar 196.367 de locuitori, va avea la dispoziţie pentru acest an 1.384.166.530 lei, cu peste 300 de milioane de lei mai mult ca municipiul Cluj-Napoca. Din această sumă, Oradea va avea alocaţi pentru cheltuieli de funcţionare suma de 595.241.420 lei şi pentru cheltuielile cu investiţiile suma 788.925.110 lei. Ce e interesant e că Oradea depăşeşte Cluj-Napoca şi la capitolul sume alocate dezvoltării. Astfel, dacă oraşul condus de Boc are la dispoziţie pentru investiţii puţin peste 300 de milioane, reşedinţa judeţului Bihor va utiliza în aces scop de două ori şi jumătate mai mult.

Un alt capitol la care Oradea stă mult mai bine faţă de Cluj-Napoca este cel al fondurilor europene. Astfel, în acest an, în bugetul reşedinţei judeţului Bihor vor intra 333.604.700 lei, în condiţiile în care la Cluj-Napoca vor ajunge 149 de milioane lei.

Titlul de “oraşul cu cel mai mare buget din nord vestul ţării” îi revine municipiului Timişoara, care va beneficia în 2015 de peste 1,4 miliarde lei. Nu ştim care e secretul prin care administraţia orădeană şi cea din Timişoara reuşesc să atragă atît de mulţi bani la bugetul local, însă e cert că situaţia bugetului municipiului Cluj-Napoca reflectă starea economică a acestui oraş şi potenţialul de care dispune. Evoluţia bugetului municipiului Cluj-Napoca, raportat la alte oraşe din această zonă a României, ar trebui să stîrnească îngrijorare în rîndul politicienilor şi al celor care conduc oraşul. Faptul că la acest capitol sîntem depăşiţi de Oradea şi Timişoara arată adevăratul potenţial economic al judeţului nostru şi cît de eficiente au fost măsurile din ultimii ani pentru dezvoltare şi stimularea investiţiilor. Printre altele, acest fapt reflectă care este locul nostru în această ţară şi cît de multă (ne)dreptate au cei care susţin că oraşul Cluj-Napoca este ‘’un mare contributor’’ la bugetul naţional al României, cerînd nejustificat alocări de la guvern pentru diverse proiecte mai mult sau mai puţin oportune. Din păcate, economia municipiului Cluj-Napoca e legată mai mult de serviciile generate de instituţiile bugetare-universităţi, spitale, institute de cercetare- şi mai puţin de unităţi de producţie, care să asigure plusvaloare şi venituri la bugetul local. Marile unităţi economice, precum CUG-ul, Clujana, Unirea, URSUS, Flacăra, Someşul, Iris, IEIA, Feleacu, dar şi altele, sînt acum istorie pentru Cluj-Napoca, iar în locul lor au apărut foarte puţine şi de potenţial mic.

C.P.

Articole din aceeasi categorie