Modificări fiscale aplicate înainte de termenul legal

Unele dintre modificările aduse la Codul fiscal de Guvern vor intra în vigoare din 1 august, deși termenul prvăzut de lege este de 6 luni de la anunțarea acestora, două dintre aceste măsuri fiind reducerea plafonului salarial pentru care se aplică scutiri fiscale angajaților din construcții, industria alimentară și agricultură, iar cealaltă se referă la nivelul contribuției de asigurări sociale datorată de persoanele care lucrează în regim part-time.

”În primul rând, trebuie spus că, în conformitate cu legile în vigoare, orice modificare fiscală trebuie aplicată la 6 luni după ce a fost anunțată. Nu știu de ce unele dintre modificările adoptate recent de Guvern se aplică din 1 august, și nu din 1 ianuariue 2023, cum ar fi normal.”, spune Sterică Fundulea, secretar general al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR).

Oare cât timp pot fi menținute facilitățile fiscale?

El nu crede că reducerea plafonului pentru care se acordă deduceri fiscale, de la 30.000 lei la 10.000 lei, pentru angajații din construcții agricultură și industria alimentară reprezintă o mare problemă pentru majoritatea salariaților. ”Probabil că Guvernul a făcut niște analize în care a văzut că sunt unii cu salarii mai mari în domeniile de construcții sau agricultură. Să facem un calcul: la un salariu brut de 10.000 lei, netul ar fi undeva la 6.500 – 7.000 lei, ceea ce înseamnă un salariu peste cel al unui muncitor în construcții sau în industria alimentară, este un salariu aproape de cel pentru persoane cu studii superioare. Nu cred că este un capăt de țară, pentru că se impozitează doar suma care trece de 10.000 lei. La întâlnirea pe care am avut-o la Guvern, reprezentanții unor patronate din construcții au cerut ca acest plafon să fie de 15.000 lei, tocmai pentru că în acest nivel s-ar fi încadrat și unii ingineri”, afirmă Sterică Fudulea.

Insă, el vede o altă problemă privind aceste menținerea acestor deduceri. ”Faptul că se reușește să se țină deducerile pe cele două domenii este important. Facilitatea se bazează pe neplata contribuțiilor la sănătate, ceea ce creează un dezechilibru. Pentru noi, ca IMM-uri și pentru angajați este OK, deoarece ei primesc mai mulți bani. Dar, problema este cât va ține această măsură. Când au intrat în vigoare aceste prevederi, în România erau în jur de 100.000 de angajați în construcții. Acum sunt cam 250.000. Ce i se va spune angajatului în momentul în care se revine la forma de impozitare inițială? De fapt, și Uniunea Europeană a recomnadat cumva să renunțam la tot felul de excepții. Asta e o excepție, cotele de TVA diferite sunt alte excepții…”, apreciază secretarul general al CNIPMMR.

Contractele part-time, ”schemă” de evitare a impozitării

Tot din 1 august, contribuția de asigurări sociale datorată de către persdoanele fizice care obțin salarii în baza unui contract de muncă cu timp parțial (part-time), nu poate fi mai mică decât nivelul contribuției de asigurări sociale datorate la salariul de bază minim brut pe țară din luna respectivă.

Nici această măsură nu i se pare excesivă secretarului general al CNIPMMR.”Noi suntem echilibrați. E clar că ne dorin și prosperitate și siguranță, dar înțelegem anumite lucruri. S-a tot discutat pe contractele part-time, că o femeie de servicu lucrează doar două ore. Eu nu cred că există o femeie de serviciu care este angajată cu două ore și încasează doar 600 de lei pe lună. Probabil că femeia de serviciu care lucrează două ore la mine, lucrează două ore și la vecinul, două ore și la vecinul celălalt, astfel încât are un program de 8-10 ore pe zi. Anumite lucruri de acest gen pot fi înțelese. De fapt, în anumite domenii, există această practică cu două ore timp de muncă, pentru ca să nu plătească contribuțiile sociale.”, spune Sterică Fudulea.

El mai apreciază că nu doar Guvernul ci și firmele ar trebui să se comporte corect. ”Noi ne dorim niște legi corecte pentru cei corecți. Dacă legea e corectă și este aplicată și folosită corect, vom beneficia cu toții. În momentul în care nu se întâmplă asta, avem probleme. Când ai impozite 1%, când ai impozitul 5%, când ai TVA-ul 5%, să nu dai bon fiscal la restaurant sau la hotel mi se pare cumva…”

V. Dădulescu