Muzeul de Istorie din Turda – o bijuterie europeană

Directorul Muzeului de Istorie din Turda, Mariana Andone-Rotaru

Muzeul de Istorie din Turda este, în prezent, o adevărată bijuterie europeană prin concepţie, selecţia pieselor expuse şi punerea în valoare a interioarelor medievale ale fostei Case a Cămării de Sare. În vremuri de demult, sarea era un echivalent monetar, o modalitate de plată, de recompensă. Cuvântul „salariu” este împrumutat din limba latină: „salarium” înseamnă „sumă de bani pentru cumpărarea sării”.

Timp de 14 ani, între 1997-2011, instituţia de cultură din Turda a fost închisă pentru ample lucrări de renovare, care au inclus şi extinderea spaţiului, prin mansardarea edificiului. Numai că şantierul a trenat mult peste aşteptări.

Conceptul expoziţional al Muzeului aparţine, integral, arheologului Mariana Andone-Rotaru, totodată director al instituţiei. Ea a asumat, cu profesionalism, un mod ingenios de prezentare a pieselor de patrimoniu valoroase, uneori cu o subtilă, plăcută, aluzie ludică la viaţa din zilele noastre. Explicaţiile de pe etichetele pieselor sunt completate, pe mari monitoare, cu detalii legate de descoperirea lor şi cu necesare analogii. Mariana Andone-Rotaru s-a consultat, desigur, cu colegii şi profesorii săi de la Universitatea „Babeş-Bolyai” (UBB) din Cluj-Napoca. Ea a evitat, de la bun început, ideea de butaforie, de improvizaţie banală, de imitaţie. Directoarea instituţiei mărturiseşte că a fost dintotdeauna preocupată de aranjamentul estetic al pieselor într-un interior, de amplasarea lor în locul ce li se cuvine.

Mariana Andone-Rotaru a obţinut licenţa în istorie cu o lucrare dedicată epocii romane, iar pentru teza de doctorat, susţinută cu succes, a ales numismatica romană. Şi-a perfecţionat pregătirea printr-o bursă Socrate şi o bursă guvernamentală în Italia. A vizitat foarte multe muzee din ţară şi din străinătate, a fost interesată de aspectul şi organizarea acestora, precum şi de modul de valorificare a patrimoniului. A lucrat ca arheolog la Muzeul de Istorie din Turda din anul 2005, a întreprins, cu tenacitate, timp de un deceniu, inventarierea tuturor pieselor, a fost numită director interimar al instituţiei în 2011 şi a ocupat, ulterior, prin concurs, postul de director. Consideră că pentru ea a fost un mare avantaj faptul de a fi cunoscut, în cele mai mici detalii, întreg patrimoniul din muzeu. A fost mereu interesată de raportul armonios dintre parte şi întreg, de anticul Număr de Aur, care i-a fascinant pe marii artişti ai Renaşterii.

Valoroase piese ornamentale feminine, din tezaurul prinţesei gepide

„Nimic nu este la întâmplare, toate lucrurile au un firesc al lor. Omul alege o dimensiune ideală. Şi în aranjamentul muzeal, am inclus piesele într-o dimensiune ideală”, spune Mariana Andone-Rotaru, adăugând că dacă ea se simte bine în lumea lucrurilor bine aranjate din muzeu şi iluminate într-un anumit fel, acelaşi lucru trebuie să se întâmple şi cu publicul vizitator.

70% din patrimoniul muzeului este din epoca romană. De 44 de ani, Castrul Legiunii a V-a Macedonica a fost cercetat sistematic şi toate piesele descoperite au intrat în colecţiile Muzeului de Istorie din Turda.

„Am putea spune că suntem un muzeu de sit. Avem cinci colecţii în muzeu – preistorie, epocă romană şi post romană, epocă medievală, artă şi etnografie. În prima sală am expus tot ce s-a descoperit în cercetarea preventivă, cu UBB, din anii 2005-2006, pe şantierul Autostrăzii Transilvania. Am ilustrat, într-un mod interactiv, satul preistoric de la Sănduleşti, de lângă Turda”, ne spune directoarea muzeului.

Pondera (greutăţi de cântar) unicate printre piesele din Dacia, descoperite în clădirea Comandamentului (Principia) Castrului Legiunii V Macedonica. Greutatea de cântar este din plumb, turnat într-un înveliş din bronz şi cântăreşte 896 grame. Pe suprafaţă sa este încrustată o inscripţie cu litere de argint, care menţionează verificarea de către Valerius Sabinus, din ordin imperial : Leg(ionis) V (quintae) Mac(edonicae) P(iae) F(idelis) P(ondus) I (unum)/examin(atum) iussu d(ominorum)..

Fiecare sală aduce un element nou, atractiv, astfel că vizitatorul este mereu tentat să mai zăbovească pe traseul istoric pe care îl parcurge. A fost imaginat şi un interior de bucătărie romană, cu cuptor. A fost reconstituit un sistem de încălzire prin pardoseală – hipocaust. Aflăm, apoi, că băile romane de la Potaissa erau cele mai mari din Dacia. Recent, a fost inaugurată şi sala dedicată Artei Romane la Potaissa, unde lucrările de valoare – statuetele reprezentându-i pe Jupiter şi pe Marte – sunt expuse în două vitrine ce se rotesc în jurul unui ax de susţinere.

La subsol se află Lapidariul, iar la etaj este prezentat publicului tezaurul unei prinţese gepide, descoperit în 1996, în termele Castrului, de prof. univ. dr. Mihai Bărbulescu, de la UBB.

Amenajarea Muzeului a fost realizată numai cu fonduri asigurate de administraţia locală. Pentru o bună conectare la circuitele turistice, muzeul colaborează cu Salina Turda – cel mai vizitat obiectiv turistic public din România.

Lapidariul

„Din păcate, muzeele sunt asociate, de multe ori, cu lucrurile învechite, plictisitoare. Dar este numai o prejudecată. Azi, muzeul are un rol foarte important în viaţa unui oraş. Şi dacă pentru localnici a devenit o obişnuinţă, o experienţă, să îşi petreacă finalul de săptămână la un supermarket, noi trebuie să le ţesem în suflet turdenilor plăcerea de a veni la muzeu. Ne-am străduit să compunem o ambianţă plăcută, cu lumină odihnitoare, cu muzică din repertoriul clasic, în lumea plină de taine a pieselor antice. Muzeul zilelor noastre nu mai seamănă deloc cu cel de acum 30 de ani, nu mai începe cu vitrine cu oase de mamut şi nu se mai termină cu „epoca glorioasă”. Ne propunem să amenajăm şi spaţii de joacă şi supraveghere pentru copii, pentru timpul în care părinţii vizitează muzeul, dar şi spaţii de creaţie artistică pentru copii”.

Reconstituire a unei bucătării romane

„Am expus aici, în birou, pe perete, o fotografie mare, recentă (în planul secund se vede Autostrada Trasilvania), a Castrului Legiunii a V-a Macedonica, din Potaissa, Turda de azi. În Castru ne facem noi, arheologii, cercetările ştiinţifice, iar cu piesele descoperite în sit ne cresc colecţiile din muzeu, este un câştig enorm”, a arătat, pentru cotidianul Făclia, directorul Mariana Andone-Rotaru.

„De ani de zile ne străduim să integrăm Castrul Legiunii a V-a Macedonica în circuitul turistic. Sperăm ca în 2018 să fie semnat un contract cu fonduri europene şi să îl amenajăm aşa cum ne dorim noi.

Mariana Andone-Rotaru a iniţiat şi un program de pedagogie muzeală cu elevii. La una dintre întâlniri, un grup de elevi a făcut, în cadrul unui atelier-şcoală, o incursiune în obiceiurile culinare ale romanilor. Tinerii au preparat, cu acel prilej, pâinici cu seminţe şi ulei de măsline şi salată de linte cu busuioc, apreciind că hrana naturală este întotdeauna sănătoasă, iar romanii ne pot învăţa chiar şi azi câte ceva despre o alimentaţie prielnică organismului. Tinerii au fost impresionaţi mai ales de piesele valoroase de epocă romană din muzeu.

Carmen FĂRCAŞIU

Articole din aceeasi categorie

One Response to Muzeul de Istorie din Turda – o bijuterie europeană

  1. Unu

    Fain – vom vizita.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *