Muzeul de Artă Cluj – Napoca. Două vernisaje, doi artişti: Teodora Axente şi Sever Săsărman

miercuri 13 iunie, 18.00; 19. 00

Sever Săsărman s-a născut la 7 iunie 1930 în satul Nimigea de Sus, România, dar în 1982 se va stabili în Elveţia unde îşi va desfăşura activitatea de creaţie în următoarele decenii. În această ambianţă, apelează la artă şi poezie în mod mai intens, astfel creaţiile sunt impregnate de elemente şi motive care pot fi catalogate ca profunde şi puternice, cu rădăcini în cele două spaţii culturale europene. Desigur, aici putem observa şi o transformare care se concretizează în abordarea unor căi de creaţie care devin astfel o semnătură artistică. Sever Săsărman consideră că: “…pictura e viaţa vieţii mele…fără ea, parcă nu aş exista…tehnica mea a fost o căutare, pentru că eu veşnic sunt în căutare…eu caut în sufletul meu un mod de exprimare prin culori…forţez culorile, natura materiei, ca să-mi pot exprima sufletul“. Profunzimea acestei atitudini denotă nu numai experienţă şi claritate tematică, ci şi o structură clară a abordării actului de creaţie spre o direcţie unde arta proprie devine un limbaj profund şi un instrument de expresie a universului interior.

Vernisajul personalei Sever Săsărman, ‘Portrete din altă viaţă’, este programat la ora 18.

Expoziţia „Spaţiul din literă/ The Space from the Letter” vernisaj care începe la ora 19. 00 -, al cărei curator este dr. Dan Breaz, îşi propune să pună în valoare lucrări de pictură din cea mai recentă perioadă de creaţie a artistei Teodora Axente. Lucrările se individualizează printr-o pictură în care minuţia detaliului realist fuzionează cu un discurs vizual al semnificaţiilor simbolice.

Toate lucrările expuse au fost realizate în prima jumătate a anului 2018, special pentru expoziţia de la Muzeul de Artă Cluj-Napoca. Creaţiile reflectă preocuparea sa pentru expresivitatea figurii umane în spaţii neutre, care nu sunt localizate cu precizie. Teodora Axente excelează prin fineţea observaţiei realiste, detaliile vestimentare fiind atent selectate pentru a potenţa sensurile imaginii. Mănuşile, rochiile, mantiile şi chiar decorurile vegetale sunt semne materiale care oferă indicii asupra trăirilor subiective. Personajele feminine care populează imaginarul artistic se află într-un permanent dialog cu persoana care priveşte, deoarece, prin posturile adoptate, ne lansează provocarea de a ne imagina acel scenariu care stă în spatele gesticii adoptate.

Articole din aceeasi categorie