Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Nechita-Adrian Oros: Nu avem o evidenţă cu terenurile vândute străinilor (II)

Deficitul comercial pe produse agroalimentare la 8 luni era de 1,114 miliarde de euro, dar ce este mai grav este faptul că deficitul cu Uniunea Europeană a depăşit două miliarde de euro, un nivel record. Niciodată nu a fost atât de mare cu ţările din spaţiul comunitar, cu care suntem şi prieteni, dar şi concurenţi, susţine ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Nechita-Adrian Oros.
El a afirmat că se discută menţinerea plafonării achiziţionării suprafeţelor de teren, iar cei de la Institutul de Economie Agrară trebuie să facă un studiu pe ce înseamnă plafonare în zona de şes, pentru o fermă foarte mare, în zona de munte, sau pe ce înseamnă să faci monocultură sau zootehnie.

Rep: La cât se ridică la ora actuală deficitul de forţă de muncă în agricultura din România?
Nechita-Adrian Oros: Am vorbit la Ministerul Muncii dacă au date centralizate să ne comunice să vedem care ar fi deficitul de forţă de muncă pe categorii. Mă interesează forţa de muncă din agricultură şi industrie alimentară. Asta e de fapt cea mai mare problemă la ora actuală: criza forţei de muncă.

Rep: Cum arată producţia agricolă a anului 2019?
Nechita-Adrian Oros: La grâu şi secară avem cu ceva mai mult în 2019 faţă de anul 2018, cu 255.000 tone (plus 2,5%) dar am avut şi o suprafaţă mai mare, la fel şi la orz şi orzoaică, un plus de 5,12%. A fost un an favorabil la floarea-soarelui, cu un plus de 13%, şi în general la cereale păioase, pentru că aici producţiile au crescut. În schimb, la porumb boabe avem cu 1,671 milioane de tone mai puţin, respectiv cu 9% faţă de anul 2018. Dacă asta e producţia reală la porumb, atunci anul trecut cifrele au fost puţin umflate, de altfel au semnalat acest lucru şi cei de la Comisia Europeană. Producţiile au scăzut la rapiţa pentru ulei cu 57%, la orez cu 15%, iar la ovăz şi la cartofi pentru toamnă am văzut scăderi semnificative, de peste 29%. Şi la strugurii de masă avem un minus de 21%, iar la cei pentru vin de 8,7%. Per total în 2019 a fost o producţie vegetală mai mică. În zootehnie producţiile sunt cam tot pe minus în acest an: la miere – minus 16%, ouă – minus 5%, lapte de vacă – minus 3,31%, dar şi la efective. Acestea au scăzut cu 6% bovine, 4% scădere la suine, numărul de găini ouătoare cu 6% mai puţin, însă la ovine avem o creştere de 0,4%, în timp ce la păsări un plus de 2%.

Rep: Cum consideraţi că va arăta balanţa comercială cu produse agroalimentare la finele lui 2019?
Nechita-Adrian Oros: Deficitul comercial pe produse agroalimentare la 8 luni era de 1,114 miliarde de euro, dar ce este mai grav este faptul că deficitul cu Uniunea Europeană a depăşit două miliarde de euro, un nivel record. Niciodată nu a fost atât de mare cu ţările din spaţiul comunitar, cu care suntem şi prieteni, dar şi concurenţi. În martie vom avea datele finale pentru tot anul 2019. Legat de exporturile noastre, în top 5 exporturi avem grâu, porumb, ţigări, seminţe de floarea soarelui şi tutun. La porumb avem creşteri la export de 176 de milioane de euro, la grâu, plus 111 milioane de euro, iar la tutun prelucrat, creştere cu 108 milioane de euro. La importuri, carnea de porc este pe primul loc, urmată de produsele de brutărie şi patiserie, preparate alimentare, şi avem importuri de 287.000 de tone, în valoare 190 de milioane de euro doar pe preparate pentru hrana animalelor. Cred că aici ar fi o zonă care s-ar putea dezvolta şi la noi.

Rep: Ce programe de susţinere a producătorilor agricoli vor fi păstrate în 2020? Intenţionaţi să lansaţi şi altele noi, evident susţinute financiar din buget?
Nechita-Adrian Oros: Programul “Tomata” rămâne sigur, la fel şi programul privind producţia de usturoi. Anul acesta am dat 62 de milioane de euro pentru “Tomata”, deşi importurile de roşii au crescut în fiecare an, cu 17% în 2018 faţă de 2017, şi cu 24% în 2017 faţă de 2016. Producătorii au spus că i-a ajutat acest program, a mers deja trei ani şi cred că ei ştiu deja să producă. Acum trebuie să le dăm bani să facă depozite şi procesare. Asta ar fi etapa următoare.
Deci, usturoiul şi tomata le avem bugetate, le continuăm. Însă, după mine, nu aş mai merge cu un program pe produs, aş face mai bine nişte scheme de finanţare pentru toate legumele, dar nu numai pentru producţie ci şi pentru depozitare şi procesare. M-au impresionat zonele unde chiar există tradiţie în legumicultură, în Galaţi, Brăila şi Giurgiu.

Rep: Cum arată la ora actuală bugetul Ministerului Agriculturii pentru 2020?
Nechita-Adrian Oros: În limitele plafonărilor impuse. Marile linii bugetare le-am păstrat şi programele respective, chiar dacă la o primă analiză nu sunt toate fezabile, dar mergem pe ele.

Rep: În altă ordine de idei, ce intenţii aveţi cu ordinul privind dimensionarea fermelor, emis de fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea, cu cel mult cinci porci într-o gospodărie şi care a intrat în vigoare la începutul lunii noiembrie?
Nechita-Adrian Oros: Ordinul este în vigoare, dar nu l-am pus în aplicare. Nu cred că este important numărul porcilor dintr-o gospodărie ci ceea ce se întâmplă cu ei. Pot să fie doi porci, nu cinci, şi omul să nu-i sacrifice în gospodărie şi să-i plimbe prin târguri şi fac mai mult rău decât un unul care are şase porci, dar care nu părăsesc gospodăria, pentru că îi taie şi îi consumă acolo. Ideea era de a separa ferma de familie care creşte animale doar pentru consumul propriu şi ferma comercială care trebuie să respecte nişte reguli.

Rep: Cum veţi reglementa situaţia?
Nechita-Adrian Oros: Prin noul ordin pe care îl face ANSVSA. Cei de la Comisia Europeană ne cereau măsuri de biosecuritate. Punct. Nu ne cereau dimensionarea fermelor. Măsurile de biosecuritate nu ţin de dimensiunea fermelor ci de ceea ce faci. Când intri în sistem comercial vrei să vinzi, trebuie să respecţi nişte reguli de biosecuritate, când intri în sistem gospodăresc trebuie să respecţi nişte reguli de bun simţ. Nici nu se pune problema de a opri creşterea porcului în gospodării pentru consum propriu, dar pot să îi opresc pe cei care cresc porci şi nu vor să fie în sistem comercial şi să respecte nişte măsuri de biosecuritate, dar în acelaşi timp vor să vândă porcii peste tot. Asta nu o să pot să accept niciodată. Ştiţi de ce? Pentru că sunt puţini şi ei lucrează în detrimentul adevăratului crescător. Nu omul acela care îşi creşte pentru el şi familie este problema, ci şmecherii, samsarii şi porcii mistreţi. De aceea ANSVSA a declanşat împreună cu Ministerul de Interne controale în trafic şi restricţionarea circulaţiei, dar asta nu înseamnă doar a opri târgurile, ci o restricţionare a circulaţiei, pe bune, a celui care vine din poartă în poartă cu maşina neautorizată şi ia animalele crescătorului, care nu mai are acces în târg. Asta trebuia făcut din 2016. Samsarii aceştia sunt cunoscuţi, toată lumea îi ştie, oamenii din asta trăiesc. Noul ordin pe care îl face ANSVSA în acest sens îl va înlocui pe acela care e acum în vigoare.

Rep: Vedeţi ANSVSA în subordinea Ministerul Agriculturii?
Nechita-Adrian Oros: Nu. Fermierii însă ar vrea. Dar nu înţeleg că nu se poate. Noi îi ajutăm pe ei să producă, să promoveze, dar trebuie să fie o instituţie care să aibă grijă de calitate şi de consumatori. Dacă ar fi în subordinea mea aş putea din populism să le spun să nu îi controleze pe cei pe care eu îi ajut. Fiecare trebuie să îşi facă treaba în limitele legii şi cu discernământ.

Rep: De când v-aţi instalat la minister aţi primit atenţionări din partea Comisiei Europene?
Nechita-Adrian Oros: Sunt doar atenţionări legate de pesta porcină africană, adresate ANSVSA şi prin ricoşeu şi la noi. Comisia Europeană se aştepta ca România să prezinte măsuri mai concrete, dar şi nişte paşi care au fost făcuţi. Din 2016 s-au tot prezentat nişte măsuri, dar care nu s-au făcut şi ne-au avertizat pe noi, ca ţară, că suntem un pericol pentru ei. Au spus că am demonstrat că numai am povestit despre ceea ce vrem să facem, dar nu am reuşit să oprim pesta porcină africană. Dacă ne uităm pe hartă, în celelalte ţări sunt doar puncte, pentru că s-au cam izolat focarele sau s-au păstrat în zona porcilor mistreţi. Pe ei i-a speriat şi modul rapid de răspândire de la noi şi ne-au transmis că practic nu am reuşit să oprim nimic. Sunt speriaţi să nu ajungă pesta şi la ei. De asemenea, pentru că nu au fost luate în serios toate aceste măsuri de dezinfecţie şi acele restricţii de circulaţie, pentru că s-au făcut lucrurile superficial, a apărut legenda ca şi la gripa aviară, că şi pesta porcină africană precis este doar un business ca să-şi vândă unii dezinfectanţii.

Rep: Ce ne puteţi spune despre modificările pe Legea vânzării terenurilor agricole, care se află de ceva timp în Comisia de Agricultură din Camera Deputaţilor şi dacă ştiţi cât teren s-a vândut străinilor până în prezent?
Nechita-Adrian Oros: Am discutat deja să menţinem plafonarea achiziţionării suprafeţelor de teren, iar cei de la Institutul de Economie Agrară trebuie să facă un studiu pe ce înseamnă plafonare în zona de şes, pentru o fermă foarte mare, în zona de munte, sau pe ce înseamnă să faci monocultură sau zootehnie. Dreptul de preemţiune din lege cred că este unul destul de bun, aici dacă am identifica nişte bănuţi şi ADS (Agenţia Domeniilor Statului n.r) ar putea să intervină şi să cumpere ce nu cumpără alţii, adică să cumpere statul român. Aşa a fost făcută legea, prima dată e fratele, vărul, arendaşul, ASAS, după aceea statul român prin ADS şi pe urmă terţii. Ca să putem concretiza că nu vindem altora, trebuie să intervenim noi. Din păcate, pe ce s-a vândut străinilor nu avem o evidenţă, pentru că toate datele sunt la ANCPI (Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară n.r). Va trebui să le facem o solicitare foarte clară ca să ştim cum stăm, pentru că dacă va începe să se aplice această lege trebuie să ştim de la ce pornim. Noi trebuie doar să avem acces la baza de date, la informaţii, nu zic zilnic, dar măcar o dată pe lună sau pe trimestru, să ştim câte tranzacţii se fac pe terenuri.

Rep: Legea de vânzare a 51% produse româneşti în supermarketuri o mai vedeţi de actualitate? Tot mai multe lanţuri au făcut parteneriate cu producătorii români, cu cooperative.
Nechita-Adrian Oros: Din punct de vedere al pieţei nu poţi să impui unui magazin, unui om care are un business, să aibă un anumit tip de marfă. Aici sunt două soluţii, fie să livreze cooperativele şi oricum nu pe toate produsele şi nu 365 de zile pe an, dar măcar o perioadă, iar în paralel să se meargă pe acele pieţe de cartier, organizate sâmbăta şi duminica, în care să intre doar producătorii locali. În pieţele mari agricole mai mult de jumătate nu sunt producători, dar cei de la pieţe se justifică prin faptul că au nevoie de încasări şi închiriază pe un an de zile. Niciodată nu o să putem dicta prin lege ceva ce noi nu o să putem livra. Ce am mai putea face, ar fi să listăm câteva produse româneşti în toate magazinele lanţului din Europa, aşa cum au procedat în Ungaria. Eu sunt convins că marile lanţuri dacă vor găsi marfă românească, volum şi ritmicitate, vor lua produse româneşti fără să mai fie nevoie de o lege.

Rep: Domnule ministru, aveţi afaceri în agricultură?
Nechita-Adrian Oros: Nu. Şi de aceea sunt relaxat, nu am miză, tentaţii, sunt foarte confortabil şi liber. Am încercat de două ori şi nu mi-a reuşit. Am încercat să fac un restaurant, dar şi un cabinet veterinar şi am pierdut.

Rep: Puteţi numi trei produse tradiţionale româneşti preferate de dumneavoastră?
Nechita-Adrian Oros: Ca şi orice ardelean prefer un cârnat de porc afumat, o brânză bună şi o pălincă bună, neapărat de prună.

Articole din aceeasi categorie

One Response to Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Nechita-Adrian Oros: Nu avem o evidenţă cu terenurile vândute străinilor (II)

  1. Surdan Dobândă

    Se zice că vom putea vinde pământ la olandezi ,dar la unguri nu ! conform principiului reciprocității !
    Chiar și așa, e posibil următorul scenariu: Olandezul Balazshazy Attila Zsolt din Hilversum cumpără 100 de hectare la Suatu Românesc ( Magyarszovat) pe care le vinde apoi lui Csontvaryi Kosztka Tivadar, din Mosonmagyarovar…