Ministerul Mediului din guvernul Ponta ne îndoapă cu cianuri

Recent, instituţiile din subordinea guvenului condu de premierul Victor Ponta (foto) au făcut ceea ce nu au reuşit toate guvernele “băsesciene”: au acordat acordul de mediu pentru proiectul de exploatare a aurului de la Certej (judeţul Hunedoara), proiect care utilizează cianurarea şi este similar cu cel de la Roşia Montana, proiecte împotriva cărora protestează mai multe organizaţii neguvernamentale de mediu.

De la bun început trebuie spus că acordul de mediu pentru Certej a fost acordat de Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Timişoara, instituţie aflată în subordinea Ministerului Mediului. Abia după ce mai multe organizaţii neguvernamentale (ONG) au protestat împotriva acestui fapt, Rovana Plumb, actualul ministrul al Mediului şi Pădurilor a cerut Gărzii Naţionale de Mediu şi Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului verificarea, în regim urgenţă, a acordului de mediu.

Poate că nu este inutil să vă reamintim că dublul suspendat preşedinte Băsescu este un susţinător declarat al proiectului de la Roşia Montana (similar celui de la Certej), proiect care a fost puternic combătut de instituţii şi organizaţii româneşti şi internaţionale, printre care Academia Română, Biserica Ortodoxă Română sau Royal Geographical Society.

Vă mai reamintim că USL (adică PSD + PNL), inclusiv Victor Ponta însuşi, au susţinut, la unison, că proiectul de la Roşia Montana nu va fi aprobat fără garanţii de mediu, desecretizarea contractului etc, etc. Însă, iată, că doar la cîteva luni de la numire, guvernul USL condus de Ponta a făcut ceea ce nu au făcut toate guvernele „băsesciene”: au aprobat proiectul de la Certej, similar celui de la Roşia Montana.

Distrugem mediul pentru un pumn de dolari

ONG-urile care protestează împotriva acordării acordului de mediu pentru proiectul de la Ceretej sînt Alburnus Maior (organizaţie care luptă şi împotriva proiectului de la Roşia Montana), Asociaţiile Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu şi Re.Generation.

Conform ONG-urilor menţionate, proiectul de la Certej ocupă o suprafaţă de 456 de hectare, presupune procesarea a 45 de milioane de tone de minereu – cu o concentraţie de 1,8 g de aur pe tonă de minereu – şi utilizarea unei cantităţi de cianură de sodiu de 1653 tone pe an, timp de 16 ani, perioada de operare a minei. Ca şi în cazul proiectului Roşia Montană, reziduurile rezultate după prelucrare, inclusiv cele cu cianură şi metale grele, vor fi depozitate într-un iaz de decantare în aer liber cu o suprafaţă totală de 63 de hectare. De asemenea, proiectul implică consumul a 29 de milioane de metri cubi de apă din rîul Mureş, defrişarea a 187 de hectare de pădure şi suprapunerea proiectului minier cu situl Natura 2000 – ROSPA 0132 Munţii Metaliferi pe o suprafaţă de 108 hectare.

Pe de altă parte, sub „umbrela” secretizării, contractul între compania canadiană şi statul român poate ascunde clauze complet defavorabile nouă: altfel spus, România ar putea încasa doar un „pumn” de dolari în schimbul unor tone de aur şi a distrugerii ireversibile a mediului. Dar, să vedem cine sînt ”artizanii” acestor proiecte.

 Canadienii vor aur şi ne dau cianuri

Conform ONG-urilor menţionate, proiectul minier de la Certej este propus de compania canadiană Eldorado Gold Corporation, prin intermediul societăţii Deva Gold. (Să remarcăm similitudinea dintre proiectul de la Certej şi de de la Rosia Montană, unde investitorii sînt companii canadiene asociate cu companii de stat româneşti, care, practic, acţionează ca o „umbrelă”, deţinînd doar oparte infimă acţiunilor.)

Principalul investitor al proiectului de la Certej este Eldorado Gold Corporation, o companie minieră canadiană, listată la bursa din Vancouver, care operează şi în Grecia, Turcia, China şi Brazilia. Compania a preluat în decembrie 2011 European Goldfields, care deţinea 80% din societatea Deva Gold SA, celelalte 20% din acţiuni fiind deţinute de compania de stat Minvest Deva. La începuturile lor, cele două afaceri, Roşia Montană Gold Corporation şi Deva Gold au fost finanţate de „eternul” Frank Vasile Timiş, fondatorul şi fostul preşedinte al Gabriel Resources, compania ce deţine pachetul majoritar al Roşia Montană Gold Corporation.

Doar Dumnezeu ne poate feri de un accident

ONG-urile protestatare susţin că posibilitatea producerii unui accident la Certej este sumar analizată, iar în privinţa impactului asupra biodiversităţii, compania se bazează pe capacitatea fiecărei specii de a rezista şi regenera. Evaluarea riscului este analizată în strînsă legătură cu proiectul Roşia Montană, ceea ce o posibilă „conexiune” în avizarea acestora.

De asemenea, ONG-urile susţin că în nu există nici o prevedere concretă cu privire la garanţiile privind refacerea mediului în cazul unui accident. De asemenea, în afara nominalizării titularului de proiect drept răspunzător pentru accidentele produse, nu se se specifică cum este evaluat prejudiciul creat, care este cuantumul despăgubirilor aferente şi în ce mod este asigurat faptul că acestea sînt îndeplinite.

Cianură contra aur la Certej

Proiectul minier de la Certej (jud. Hunedoara) este deţinut de Deva Gold SA, al cărui acţionar majoritar este Eldorado Gold Corporation (80%), iar acţionar minoritar, compania de stat Minvest Deva. Evaluarea zăcămîntului arată că este constituit din 45,5 milioane de tone cu o concentraţie de 1.8 g/t aur şi 10 g/t argint. Minvest Deva este compania de stat care deţine şi 18,9% din acţiunile companiei Roşia Montană Gold Corporation.

Frank Timiş este implicat în proiectele de la Certej şi Roşia Montană

Deva Gold SA este condusă în prezent de Nicolae Stanca, fost director al Regiei Autonome a Cuprului Deva şi cel care a solicitat licenţa de exploatare de la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale pentru compania mixtă Euro Gold Resources (ceea ce este astăzi Roşia Montană Gold Corporation).

Cele două proiecte miniere au la origine acelaşi promotor: afaceristul român, Vasile Frank Timiş, fondator şi fost preşedinte al Gabriel Resources (deţinătorul principal al Roşia Montană Gold Corporation). Între anii 2000 şi 2006, Frank Timiş a fost unul dintre cei mai mari acţionari ai companiei European Goldfields (15% – 18,9%), care ulterior, în decembrie 2011, a fost preluată de Eldorado Gold pentru suma de 2,4 miliarde de dolari.

Iaz cu cianuri de peste 63 hectare

Perimetrul minier Certej este localizat în partea de sud-est a Munţilor Metaliferi în jud. Hunedoara, făcînd parte din aşa numitul patrulater aurifer Săcărîmb – Brad – Roşia Montană – Baia de Arieş şi este situat în aproprierea localităţii Hondol, la circa 20 km. de municipiul Deva. Amprenta proiectului minier se suprapune pe 108,7 hectare (0,4%) din suprafaţa sitului Natura 2000 ROSPA 0132 Munţii Metaliferi, pe valea Măcrişului.

Deva Gold propune extragerea aurului şi a argintului prin deschiderea unui exploatări miniere ce s-ar întinde pe o suprafaţă totală de 456,2 ha. Cu o durată de viaţă de 16 ani şi o capacitate de procesare de 3 milioane tone de minereu pe an, proiectul presupune defrişări, decopertări, realizarea unei cariere deschise, a două halde de steril imense şi utilizarea cianurii pentru obţinerea aurului, precum şi crearea unui iaz de decantare de 63,6 ha.

Din suprafaţa aferentă proiectului, 187 ha sunt păduri, 30,7 ha fîneţe, 5.3 ha terenuri arabile şi 18,7 ha zone pentru locuinţe. Dintre acestea, pe lîngă uzina de procesare şi alte amplasamente specifice, 62,8 ha s-ar transforma în Cariera Certej şi 63,6 ha în iazuri de decantare.

Explozibil şi cianură

Obţinerea minereului s-ar face prin decopertare şi utilizarea de explozibil – nitramoniu (amestec de azotat de amoniu şi motorină), rezultînd un crater cu adîncimea maximă de 290 m şi trepte de 30 m înălţime. Minereul ar fi livrat de la carieră la uzina de procesare cu basculante de 65 t în regim de 24 h/zi, 7 zile / săptămînă, 360 zile / an.

Proiectul presupune utilizarea unei cantităţi totale de 29.583.360 metri cubi de apă în 16 ani, apă din rîul Mureş, ceea ce va duce la influenţarea debitelor în aval.

Proiectul implică utilizarea a 26.448 tone de cianură de sodiu şi 15.280 tone de sulfat de cupru în cei 16 ani de operare. Reziduurile toxice prelucrate ar fi stocate în iazul de decantare.

ONG-uri versus proiectul Certej

Eugen David, preşedintele Alburnus Maior: “Cerem USL-ului şi Guvernului României să îşi asume public această decizie, emiterea acordului de mediu pentru un proiect minier bazat pe cianuri şi să explice tuturor românilor beneficiile sale de mediu, economice şi sociale.”

Tudor Brădăţan, Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu: “Evaluarea impactului asupra mediului pentru proiectul Certej ne-a provocat încă de la începutul său serioase îngrijorări, prezentând numeroase vicii de legalitate. Lipsa studiilor şi a evaluărilor impactului asupra biodiversităţii, conform Directivei Habitate şi Directivei Păsări sau lipsa oricăror evaluări privind potenţialul arheologic al zonei şi starea de sănătate a populaţiei privind substanţele periculoase ne îndreptăţesc să ne adresăm Comisiei Europene pentru controlul conformităţii cu normele de drept comunitar amintite, dar şi să cerem instanţei naţionale competente anularea acordului de mediu emis.”

Viorel DĂDULESCU

Articole din aceeasi categorie

    Nu exista articole asemanatoare