Mihai Viteazul, comemorat la 416 ani de la asasinarea sa

Voievodul Mihai Viteazul a fost comemorat, sâmbătă, la 416 ani de la asasinarea sa, la Mănăstirea Mihai Vodă de la Turda, ridicată pe locul în care a fost ucis primul unificator al ţărilor române, La manifestare au ţinut să ia parte sute de turdeni şi localnici din comunele apropiate. Printre participanţi s-a numărat prefectul Aurel Cherecheş, primarul municipiului Turda, Cristian Matei, deputatul Cristina Burciu şi edilii comunelor din zonă.

Sfânta Liturghie a fost oficiată pe altarul de vară al mănăstirii de Înalt Preasfinţia Sa Andrei Andreicuţ, alături de un sobor numeros de preoţi din Protopopiatul Turda, dar şi stareţi şi duhovnici ai mănăstirilor din Arhiepiscopie.

În discursul pe care l-a avut în contextul evenimentului, prefectul Aurel Cherecheş a ţinut să sublinieze că în cinstea memoriei lui Mihai Viteazul nu trebuie să uităm că identitatea şi demnitatea naţională sunt bunuri de preţ. „Prin curaj şi eroism, cu rol pilduitor pentru toţi românii, Mihai Viteazul a dat întregului neam încrederea de a trăi demn şi unit într-o singură Ţară Românească. Lupta şi înfăptuirile lui rămân şi astăzi, pentru toţi românii, nu doar un moment al istoriei noastre naţionale, dar şi o pildă de devotament în slujba intereselor supreme ale ţării.

În cinstea memoriei sale, nu trebuie să uităm că identitatea şi demnitatea naţională sunt bunuri de preţ de acelaşi calibru cu democraţia şi libertatea”, a declarat prefectul Ioan Aurel Cherecheş. Manifestările de la Mănăstirea Mihai Vodă din Turda s-au încheiat cu prezentarea unei scenete istorice, urmată de depuneri de flori la monumentul domnitorului şi parada militară a unui deteşamant de militari din garnizoana Turda.

În 9 august 1601, Mihai Viteazul a fost ucis de mercenari valoni în tabăra de la Câmpia Turzii. Trupul acestuia a fost îngropat într-un loc rămas necunoscut, unii istorici susţinând că la Alba Iulia, iar capul a fost dus în Ţara Românească de unul dintre căpitanii fostului domn şi înmormântat de Radu Buzescu la Mânăstirea Dealu, de lângă Târgovişte.

Mihai Viteazul a realizat prima unire politico-administrativă a celor trei ţări româneşti, respectiv Muntenia, Transilvania şi Moldova. Voievodul a intrat în Alba Iulia la 1 noiembrie 1599, unde s-a proclamat “Domn din mila lui Dumnezeu al Ţării Româneşti şi al Ardealului”.

El a organizat Cancelaria, care a început să emită, pentru prima dată în Transilvania, acte oficiale în limba română, alături de cele în latină şi slavonă, şi a pus bazele uneia dintre cele mai importante instituţii culturale româneşti din Transilvania, Mitropolia Bălgradului. Într-un timp record, el a reuşit să construiască o nouă catedrală şi clădirile aferente pentru mitropolie, demolate mai apoi de către austrieci, la începutul secolului al XVIII-lea.

Pe locul acestora a fost construită între 1988 şi 1992 o bisericuţă de lemn.

Cosmin PURIŞ

Articole din aceeasi categorie