„Mierea” de la Bruxelles va curge tot mai greu în „borcanul” României

Săptămâna trecută, Clujul a fost vizitat de o delegaţie numeroasă de parlamentari europeni, toţi membri ai uneia dintre cele mai importante comisii din forul european: Comisia de dezvoltare regională (REGI). Aleşii europeni au ţinut să vină în România pentru a vedea cum ştiu românii să folosească fondurile structurale, de altfel destul de consistente, puse la dispoziţie de Uniunea Europeană. Demersul europarlamentarilor se înscrie într-un fel în fişa postului membrilor Comisiei REGI. Aceştia obişnuiesc să facă pe parcursul unui an cam trei astfel de vizite în ţările membre UE pentru a evalua efectele politicii de coeziune, gândite în laboratoarele de la Bruxelles.
La Cluj, într-adevăr, oficialii nu au dus lipsă de obiective realizate din fonduri UE. Tetarom I, linia de tramvai, Parcul Central şi Casinoul, Salina Turda sau tronsonul de autostradă Turda-Sebeş au fost câteva dintre obiectivele realizate cu fonduri UE pe care europarlamentarii le-au putut vizita. Dacă oaspeţii mergeau şi la Oradea, municipiu aflat ca şi Cluj-Napoca în aceeaşi regiune de dezvoltare, Nord-Vest, observau că şi aici s-a profitat din plin de instrumentele financiare puse la dispoziţie de UE. Ba poate chiar ceva mai bine decât Cluj-Napoca. De altfel, oriunde în altă parte în România ajungeau membrii comisiei REGI puteau constata că lucrurile s-au mişcat în privinţa absorbţiei fondurilor europene în cadrul exerciţiului financiar 2007-2014. Dar, de fapt, nu pentru asta au venit membrii comisiei REGI. La acest capitol, adică absorbţia în exerciţiul financiar 2007-2014, România s-a mişcat bine, reuşind să atragă peste 90 la sută din fonduri. Pe birocraţii de la Bruxelles îi interesează însă altceva. Şi anume ce argumente să găsească pentru a explica faptul că după 2020, când va începe un nou exerciţiu financiar european, România va primi mult mai puţine alocări de la bugetul UE decât în prezent. Nu peste mult timp, vor începe discuţiile despre viitoarea proiecţie financiară europeană. Evident, cum Marea Britanie, un important contributor la bugeul UE, a ales să părăseacă Uniunea, resursele financiare pentru viitoarea proiecţie bugetară vor fi mai mici. Mai mult, Uniunea va avea în următorii ani şi o serie de cheltuieli noi şi, totodată, destul de consistente pentru a gestiona probleme precum imigranţii, refugiaţii sau pentru a pune bazele Armatei europene. Toate acestea implică o regândire a construcţiei bugetare continentale. Asta ce înseamnă? Că o serie de ţări, în special cele care nu au o prea mare contribuţie la bugetul Uniunii, nu vor mai beneficia de fonduri atât de mari ca până acum. Printre acestea, sigur, se va număra şi România. Un argument pentru a justifica viitoarele tăieri din fondurile destinate ţării noastre va fi că România nu a fost capabiă să cheltuie banii europeni şi de aceea fondurile trebuie direcţionate spre alte state care au capacitatea să utilizeze banii. Dovadă în acest sens este faptul că discuţiile pe care oficialii de la Bruxeles le-au avut la Cluj în cadrul întâlnirilor cu autorităţile locale au stat sub semnul acestui mesaj. Şi anume că după trei ani din actualul exerciţiu european am reuşit să atragem foarte puţin şi că va fi imposibil să cheltuim până în 2020 cele 30 de miliarde euro puse la dispoziţia României. Dacă au sau nu dreptate europarlamentarii vom vedea după 2020. Cert este că în următorul exerciţiu financiar european, România, chiar dacă va avea capacitate să consume fonduri UE, nu va mai avea acces la sume foarte mari, aşa cum s-a întâmplat până acum. Căci vorba aia: cine împarte, parte-şi face! Aşa că ţării noastre nu-i mai rămâne decât să consume cât de mult din cele 30 de miliarde euro alocate pentru 2014-2020, după care vom vedea ce ne rezervă viitorul european.
Cosmin PURIŞ

Articole din aceeasi categorie

One Response to „Mierea” de la Bruxelles va curge tot mai greu în „borcanul” României

  1. Unu'

    Autostrăzi, spitale, școli, gradinițe? NU ar fi greu deloc să cheltuim banii ăia, încă în mod cinstit, dar e nevoie de reprezentanți cinstiți, ca de aer!
    Cu cei care visează numai șpăgi nu se poate face nimic. Guvern nou pentru România – au făcut-o islandezii în 2009, sigur putem și noi.