Martirii de la Beliș, comemorați printr-o ceremonie impresionantă

Cei 45 de români împușcați de mercenarii magnatului ungur Ioan Urmanczy și arși apoi pe rug la 8 noiembrie 1918 au fost comemorați, miercuri, la Beliș, în cadrul unei ceremonii impresionante, la care au participat primarii și preoții parohi ai tuturor comunelor vecine și a orașului Huedin, reprezentanți ai Consiliului Județean și ai Prefecturii Cluj, ai IPJ Cluj, ai Inspectoratului de Jandarmi Județean Cluj, Grupării de Jandarmi Mobilă Cluj-Napoca și ISU Cluj, alături de care s-a aflat fanfara Diviziei a IV-a Gemina. De asemeni, au fost prezenți în număr mare, mulți îmbrăcați în straie populare, locuitori ai Belișului și ai satelor vecine.

Ceremonia a început prin intonarea Imnului național al României, urmată de sfințirea Monumentului Eroilor Martiri (abia restaurat) și apoi de slujba parastasului, oficiată de mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, ÎPS Andrei, așa cum, cu 88 de ani în urmă, slujba parastasului era oficiată, în biserica din Belișul Vechi, de episcopul Nicolae Ivan. Mitropolitul săvârșind însă și ceea ce episcopul n-a reușit la 1930, din cauza ploii: slujba dezlegării, atât pentru cei adormiți, cât și pentru credincioșii din parohiile unde s-au petrecut acele cumplite fapte.

În cuvântul adresat apoi celor prezenți, mitropolitul Andrei s-a referit la importanța pomenirii eroilor, mai ales în acest an când sărbătorim Unirea cea Mare, care s-a înfăptuit și prin jertfa lor. „Să-i pomenim, să ne aducem aminte de eroii noștri care au căzut în toate locurile, unii dintre ei ajungând să se bucure de Unirea cea Mare, iar alții plecând în eternitate cu acest dor. Este vrednică de laudă această preocupare, de a ne aduce aminte de toți eroii noștri, iar astăzi, în mod special, de eroii din Beliș. E nevoie să le păstrăm în suflet, veșnic, memoria, și la toate soroacele importante să facem rugăciune pentru ei” – a spus ÎPS Andrei.

Referindu-se apoi la Unirea de la 1918, mitropolitul Clujului a subliniat că, „la temelia acestei unități politice, a unității naționale, a stat unitatea spirituală, „pentru că noi, românii de pe toate plaiurile, fie că am fost din Transilvania, sau din Muntenia sau din Moldova sau din Banat, toți aveam aceeași spiritualitate care a pregătit multă vreme înainte unirea tuturor teritoriilor românești”. ”Sărbătorim 100 de ani de la Marea Unire și centenarul ar trebui să ne găsească într-o frățietate și într-o euforie sufletească absolută. Din păcate, nu suntem așa. Să dea Dumnezeu, însă, să fim așa și să contenească toată vrajba, toată cearta, toată ura dintre fracțiunile politice. Când e vorba de idealul cel mare, de țară, toți trebuie să fim un gând, o inimă și-un suflet”, a spus ierarhul.

Mitropolitul Clujului a îndemnat apoi locuitorii comunei să păstreze vie memoria eroilor și să transmită mai departe cele două idealuri pe care ei le-au avut: credința în Dumnezeu și dragostea față de „această țară frumoasă, pe care generații după generații au râvit să o vadă unită”.

Evenimentele de la 8 noiembrie 1918 și contextul istoric în care au avut loc au fost evocate apoi de profesorul de istorie dr. Cristian Filip, acesta subliniind, la finalul frumoasei și lămuritoarei sale prezentări, că „trebuie să ținem minte ceea ce s-a întâmplat, pentru ca astfel de lucruri să nu se mai întâmple”. „Să nu urâm, ci, împreună, să ne rugăm atât pentru cei care au fost jertfiți aici, în zonă, cât și pentru cei care, atunci, au uitat una dintre cele 10 porunci: Să nu ucizi” – a spus Filip.

Cuvintele de suflet și cu adevărat creștinești ale prof. Filip au fost urmate însă de altele, cam… prea înflăcărate, ale profesorului Nicolae Șteiu. Abia terminată slujba dezlegării de blestem, oficiată de mitropolitul Clujului, prof. Șteiu a găsit de cuviință să recite câteva versuri dintr-o „baladă” culeasă de dânsul, prin care… este blestemat Urmanczy. Un alt moment nelalocul lui, ca să nu spun penibil, a fost când primarul comunei Beliș a găsit de cuviință să se „disculpe” în fața celor prezenți de acuzații despre care majoritatea nici nu știau și, în mod sigur, nici nu erau interesați să afle la momentul în care veniseră să-și comemoreze martirii. „Istoria este grea, este dură. Aș începe prin a vă spune ce mult a suferit poporul român, ce mult sânge a curs, câte lacrimi s-au vărsat pentru consfințirea dreptății pe vatra strămoșească. Dreptatea, adevărul, astăzi, în zilele noastre, sunt văzute ca o minciună, iar minciuna este văzută ca un adevăr. Întrebarea mea este: De ce? Oare se dorește iarăși o vărsare de sânge, ca să ne putem trezi la realitate? Nu ne rămâne altceva de făcut decât să ne unim și împreună să construim ceva pentru această comună frumoasă” – a spus primarul. Amintind apoi cum, în vremea în care bărbații se jertfeau pe fronturi, uneori „pentru cauze care nu erau ale lor”, copiii și nevestele „munceau ca sclavii pe pământurile strămoșești, furate de grofi, conți și magnați”, primarul a continuat spunând că „nici unul dintre noi nu-și dorește să fie slugă pe pământul lor, dar nici să ne furăm pământurile între noi”. ”Vreau să vă spun  că nu eu v-am furat terenurile, ci administrația locală care a fost înaintea mea. Dacă s-a dorit îngenuncherea mea, pentru a nu se afla anumite adevăruri, vă spun clar că nu s-a reușit, deoarece sunt nevinovat, cu toate încercările care au avut loc împotriva mea” – a spus primarul, spre nedumerirea celor prezenți, care veniseră la o comemorare și nicidecum la o judecată.

Trecând peste acest moment penibil, comemorarea a continuat cu depuneri de coroane de flori la Monumentul Eroilor Martiri de la 1918 și apoi defilare militară, după care elevii școlii din Beliș au susținut un frumos program artistic.

Organizarea (și pentru aceasta, este meritul Primăriei și Consiliului Local Beliș) a fost impecabilă, demnă de o astfel de comemorare.

M. TRIPON

Articole din aceeasi categorie