Marele Târg de la Negreni se cere a fi… europenizat

În fiecare mijloc de toamnă, când scad temperaturile, iar natura îţi mângâie ochii cu explozia de culori poetice, comuna de la interferenţa geografică a Vlădesei cu Meseşul şi Plopişul, aici unde se îngemănează Clujul cu Sălajul şi Bihorul, îşi deschide porţile marele târg al Fechetăului, cu rădăcini în Evul Mediu.

Un târg al multor generaţii nevoite să-şi asigure existenţa prin schimbul de produse necesare consumului gospodăresc, construcţiilor şi meşteşugului.

Un târg în care moţii ofereau lemnul pentru foc şi construcţii, unelte şi obiecte de uz gospodăresc din lemn şi animale crescute în zonele alpine, iar producătorii de pe podişuri şi câmpii aduceau, pentru schimbul în troc, cereale şi alte produse.

Şi aşa au trecut sute de ani în care dezvoltarea economică şi comercială şi-a pus amprenta şi pe dimensiunile valorice ale acestui mare iarmaroc de pe malurile Crişului Repede, care a expus, în 2017, vrute şi nevrute, numai bani să fie şi timp să mărşăluieşti în această imensitate de aproape 100.000 de mp unde au fost amenajate sute de tarabe, vizitate, zilnic, de mii de târgoveţi, de miercuri până luni, de dimineaţa până seara.

Un târg de dimensiuni europene, în care l-am întrebat pe juristul Dorin Manea, primar al celei mai populate comune din ţară în primele zile ale lui octombrie, ce nu găseşti în Târgul Negreniului!?. Răspunsul a fost pe măsura aşteptărilor: ,, Doar avioane, elicoptere, locomotive şi…armament nuclear. Dar primele trei produse, completează şeul administraţiei publice de aici, le găsim, în dimensiuni miniaturale, în sectorul rezervat antichităţilor şi al jucăriilor pentru copii’’.

Fireasca curiozitate a reporterului m-a purtat pe mai toate aleile acestui imens spaţiu comercial dintre Criş şi E-60, în care marea aglomeraţie, în a doua parte a zilei de sâmbătă, era în sectorul alimentaţiei publice, unde mirosul de naftalină din debuşeul second hand-urilor era estompat de aburii ceaunelor şi al grătarelor ce scoteau…şarje rumene de mici şi alte fripturi, unde peştii înotau în…saramură şi mujdei, iar berea şi sucurile au avut trecere, chiar dacă temperatura zilei nu a depăşit 15 grade.

Cât despre diversitatea mărfurilor numai de bine, doar pe unele alei, în care societăţi comerciale şi persoane fizice autorizate, din toate regiunile geografice ale ţării, ba chiar şi din Europa, au adus o mare diversitate de produse care se vindeau şi la preţuri negociate.

Oferta mare a fost la confecţii pentru copii, femei, bărbaţi, încălţăminte, pentru toate vârstele şi anotimpurile anului, textile şi tricotaje, blănuri, căciuli şi articole din piele, veselă, tacâmuri, cratiţe, oale şi tot ce trebuie într-o bucătărie pretenţioasă. Tone de ceaune din fontă, produse chimice, de ceramică, covoare, electronică, obiecte din aramă de la dimensiunile unui ibric la cele ale cazanelor de fiert ţuică, artizanat textil, din lemn, ceramică, os, porţelan şi metale, ca să dăm doar câteva exemple de produse noi, moderne şi căutate în această ediţie.

Pe lângă parcul de distracţii, cei mici au plecat de aici cu sofisticate jucării şi multe dulciuri, iar gospodinele au găsit roadele toamnei necesare aprovizionării de iarnă, inclusiv produse apicole, plante medicinale, conserve şi sucuri din diferite fructe, inclusiv de pădure.

Pentru lucrătorii din agricultura autohtonă, nemecanizată, în târg s-au găsit uneltele necesare, iar proprietarii de cabaline au putut să-şi aleagă din cele mai frumoase şi rezistente hamuri ale momentului.

Colecţionarii de antichităţi au avut o imensă paletă de produse de mare valoare şi…vârstă, mulţi ofertanţi şi colecţionari venind la Negreni de peste mări şi ţări şi nu au plecat cu mâna goală, mai ales că exponatele lor au fost rânduite pe o suprafaţă ce a depăşit hectarul.

Ca şi în anii precedenţi, second hand – ul creează un oareşicare disconfort ambiental şi cantitativ. Fără a exagera, credem că majoritatea vechiturilor europene îşi găsesc debuşeu la Negreni. Zeci de tone de încălţăminte şi haine purtate care induc nota sărăciei, iar majoritatea…patronilor de second hand, sunt rromi care lasă mult gunoi la plecare.

Apropo de gunoaie, după cum ne mărturisea Florin Bolba şi Vălean Criste, doi reprezentanţi ai colectivului de organizare a târgului, numai primar şi vice să nu fii la Negreni după cele cinci zile şi nopţi de comerţ, deoarece, rămân în urmă tone de gunoaie ce trebuie adunate şi transportate în judeţul vecin, Bihor.

Cât despre organizare, ea a fost bine gândită de conducerea comunei, aleile au fost din nou pietruite, sectorizarea începe să-şi capete legitimitate, scurtcircuitele electrice încep să dispară, iar politicienii au cam renunţat la…băile de mulţime promovate cu câteva ediţii în urmă de Traian Băsescu şi Elena Udrea.

Desigur, pentru condiţia europeană a târgului, trebuie măsuri de descongestionare a drumului E-60, sistematizarea şi asfaltarea aleilor comerciale ce însumează mai mulţi km, iluminat corespunzător, mai multe surse de apă şi grupuri sociale cu indicatoare.

Dacă proiectele cu finanţare UE nu pot fi implementate pentru realizarea acestor necesare îmbunătăţiri, administraţia judeţului trebuie să sprijine această comună cu un buget modest, în modernizarea acestui important spaţiu comercial de mare tradiţie în Transilvania, la poarta vestică a Clujului, care deja este o bornă căutată în calendarul manifestărilor de acest gen din această parte a bătrânului continent.

Dumitru VATAU

Articole din aceeasi categorie