Maramureșeni care au făcut istorie la Cluj

Numeroase personalități ale vieții academice, științifice și culturale clujene au participat, la sfârșitul săptămânii trecute, la Clubul Casei Universitarilor din Cluj-Napoca la un eveniment editorial de excepție: lansarea cărții ”100 de ani de la Marea Unire-100 de personalități maramureșene care au făcut istorie”.

Evenimentul a fost organizat de Biblioteca Județeană ”Petre Dulfu’ din Baia-Mare, în colaborare cu Centrul de Cercetare şi Documentare Baia Mare al Academiei Române și Universitatea „Babeș Bolyai”, iar printre participanți s-au numărat prof. univ. dr. Ioan Bolovan, prorector al UBB și director al Institutului de Istorie „George Barițiu”, academicianul Emil Burzo, președinte al Filialei Cluj a Academiei Române, academicianul Marius Porumb, director la Institutul de Arheologie şi Istoria Artei din Cluj-Napoca, prof. univ dr. Ion Pop, membru corespondent al Academiei Române și prof. univ dr. Ion Cuceu.

Cartea cuprinde 100 de personalităţi care “au făcut istorie” în cei 100 de ani, începând cu 1 decembrie 1918 şi până la 30 noiembrie 2018.

Coordonatorul volumului, directorul Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” din Baia Mare, dr. Teodor Ardelean, le-a spus celor prezenți la evenimentul de la Clubul Casei Universitarilor că s-a ținut să se facă lansarea monumentalei lucrării și la Cluj-Napoca ca urmare a legăturilor pe care maramureșenii le-au avut de-a lungul timpului cu Clujul. ”Legăturile dintre toposul nostru, pentru că reprezentăm un topos existențial, sunt foarte mari, vechi și importante cu „metropola” Cluj-Napoca”, a spus Teodor Ardelean. Acesta a mai arătat că volumul reprezintă semnul de indentitate prin care s-a propus să se învingă inerția, rutina și celelalte probleme, dar mai ales, spune Teodor Ardelean bătălia cu autoritățile.

La rândul său, conf.univ. dr. Ștefan Vișovan, a menționat că dintre cele 100 de personalități maramureșene cuprinse în carte peste 70 au avut contacte de ordin profesional, politic, administrativ și academic cu Clujul.

Ceea ce trebuie, însă, subliniat în acest cadru este faptul că lucrarea despre care vorbim confirmă cu asupra de măsură legăturile importante, vechi, constante și deosebit de lucrătoare dintre elitele maramureșene și Cluj, metropolă înspre care au gravitat forțele creatoare și intelectualitatea patriotă din întreaga Transilvanie. E bine să se știe că din cele o sută de personalități cuprinse în carte peste șaptezeci au avut contacte de ordin profesional, politic, administrativ, academic etc. cu capitala Ardealului”, spus Ștefan Vișovan.

Printre maramureșenii care au avut legături cu Clujul se numără cunoscutul luptător pentru drepturile românilor din Transilvania, Vasile Lucaciu. Acesta a fost judecat la Cluj pe 7 mai 1894 în Procesul Memorandiștilor. Tot aici se întrunește Comitetul PNR în 4 și 5 mai 1901, la care participă Vasile Lucaciu.

Gheorghe Bilașcu vine la Cluj de la Budapesta, ctitorind aici Școala de Stomatologie. Tot la Cluj a înființat Clubul de Turism. Moare la Cluj în anul 1926 iar în Clujul interbelic prima statuie ridicată unui român este cea a lui Gheorghe Bilașcu. Teodor Mihali își face o parte din studiile liceale și Facultatea de Științe Juridice la Cluj, unde, între anii 1926 și 1931 a îndeplinit funcția de primar. În perioada mandatului său a început construirea podului peste Someș (cel din Piața Mihai Viteazul), care a fost finalizat în anul 1932. A fost vicepreşedinte al Societăţii Române de Lectură Iulia şi preşedinte al Uniunii Avocaţilor din România. Este înmormântat în Cimitirul Central.

Gheorghe Bârlea în anul 1919, din însărcinarea Consiliului Dirigent, participă la preluarea clinicilor și la instaurarea administrației românești în Cluj. Din anul 1919 este numit de către Iuliu Hațieganu asistent la Facultatea de Medicină.

Dumitru Pop este absolvent al Facultății de Litere și Filosofie din Cluj, unde a coordonat Cercul de etnologie, a fost șeful Secției de etnografie și folclor a Filialei Cluj a Academiei Române și decan al Facultății de Litere. Iosif Herțea a urmat cursurile Liceului „Barițiu” și Conservatorul la Cluj, devenind cercetător științific la Institutul de Etnografie și Folclor, muzeograf principal la Muzeul Etnografic al Transilvaniei și cadru didactic la Academia de Muzică „Gheorghe Dima”. A colaborat cu Teatrul Național și cu Teatrul Maghiar din Cluj.

Ilie Lazăr a absolvit Dreptul la Universitatea „Franz Joszef” din Cluj. După eliberarea din închisoare a locuit la Cluj, unde a murit în anul 1976.

Un alt maramureșean care a trăit la Cluj-Napoca este Dumitru Fărcaș. Născut pe 12 mai 1938, în localitatea Groși-Maramureș, Dumitru Fărcaş s-a stabilit în Cluj-Napoca după terminarea studiilor la Academia de Muzică „Gheorghe Dima“, în 1967.   La începutul carierei sale, începând cu anul 1959, Dumitru Fărcaş a făcut parte din Ansamblul Folcloric Naţional „Transilvania“, cunoscut atunci sub numele de Ansamblul „Maramureşului“, fiind membru fondator.
În 1962, a preluat Ansamblul „Mărţişorul“ al Casei de Cultură a studenţilor din Cluj-Napoca, împreună cu care a obţinut numeroase premii naţionale şi internaţionale. Din anul 1970 a devenit membru al Uniunii Artiştilor Muzicieni din Elveţia „SUISSA“.

Florea Mureșan își ia bacalaureatul la Cluj în anul 1926 și urmează Academia Teologică Ortodoxă și Facultatea de Filosofie și Litere. Aici a fost catihet la școlile primare și a slujit la Catedrala Ortodoxă, devenind protopop al Clujului. A fost solidar cu studenții clujeni în 1946, când aceștia au protestat împotriva iredentismului maghiar.

Academicianul Marius Porumb, unul dintre cei care au contribuit la realizarea impresionantei lucrări dedicată maramureșenilor care “au făcut istorie” în cei 100 de ani, începând cu 1 decembrie 1918 şi până la 30 noiembrie 2018, a arătat că volumul se dorește a fi „o ofrandă închinată Centenarului, un gest de prețuire adresat înaintașilor, care direct sau indirect au contribuit la înfăptuirea Marii Uniri”. „Volumul are marele merit de a fi scos la lumină activitatea unor personalități mai puțin cunoscute până în prezent, dar care au contribuit la realizarea României Moderne. Lucrarea de față constituie Cartea de Aur a Centenarului Marii Uniri în Maramureș, și ca un adevărat mecenat al culturii românești, o dăruiește urmașilor personalităților prezente în paginile cărții, dar și numeroaselor instituții de cultură din țară și străinătate”, a spus academicianul clujean.

Prorectorul UBB, istoricul Ioan Bolovan a menționat că lucrarea „se încăpățânează să demonstreze că națiunea română nu moare și nu va muri”, adăugând că este convins că „își va onora menirea de a produce asemenea instrumente fundamentale care fac dovada maturității responsabilității și implicării elitelor culturale”.

Cosmin PURIȘ

Articole din aceeasi categorie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *