Lecturi

Univers cultural turdean

Activitatea literară a scriitorului turdean Mircea Ioan Casimcea e stocată în zeci de cărți de proză, poezie și critică. Să detaliem: 6 romane, 7 cărți de proză scurtă, 4 volume de versuri, 3 cărți de proză pentru preadolescenți și 5 cărți cuprinzând articole culturale, istorie și critică literară. Un palmares prestigios care atestă o prezență valoroasă în arealul literar transilvan. De la proza fantastică, descinsă din valul oniric șaizecist al „realismului magic”, la cadențele unui lirism ermetizat și la analiza amănunțită a operelor confraților, Mircea Ioan Casimcea și-a lăsat amprenta scrisului său împlinit în acribia frazării, ceea ce a determinat-o pe Irina Petraș (distins critic literar al Clujului) să conchidă, vizavi de opera sa, că e o „demonstrare pe viu a forței cuvântului bine ticluit”.

La 85 de ani, neobositul Mircea Ioan Casimcea publică o nouă carte de Articole culturale / Recenzii / Interviuri adunate sub titlul Însemnări culturale. Volumul apărut la Casa Cărții de Știință este un florilegiu literar care vorbește de la sine despre preocupările scriitorului și despre participarea sa la evenimentele culturale ale Turzii, activități de la care n-a lipsit din vremea când era director al Bibliotecii Municipale din Turda și apoi din vremea directoratului în cadrul Teatrului de Stat „Aureliu Manea” și până la cele mai recente manifestări precum lansări de carte, vernisaje, premiere teatrale. Se poate spune fără a greși că Mircea Ioan Casimcea este conștiința literară și culturală a orașului sfințit de apele Arieșului, un real și autentic spiritus loci îndrăgit și sprijinit în demersurile sale artistice de elita intelectuală a orașului.

Un frumos elogiu aduce autorul cărții Teatrului la împlinirea celor 70 de ani de existență, prilej cu care Ministerul Culturii l-a ridicat la titulatura de Teatru Național. O scurtă istorie a publicațiilor culturale turdene este trecută în revistă o dată cu semnalarea apariției revistei Ecouri, la 28 martie 2018. E subliniată diversitatea rubricilor, a articolelor și competența colaboratorilor veniți din diferite domenii de activitate, care scriu cu pasiune despre subiecte intrate în atenția opiniei publice. „Sub titlu – informează autorul cărții – se află menționat principiul emblematic al colectivului redacțional, hotărât de redactorul-șef Emil Hălăștuan: Verticalitate prin Tradiție, Cultură și Credință.” Entuziasmat și plin de venerație scrie Mircea Ioan Casimcea despre Ziua Culturii Naționale. El face un scurt apel la memorie aducând în prim plan figurile impunătoare ale unor înaintemergători din galeria culturală națională. Sunt amintiți Titu Maiorescu, Tudor Vianu, George Călinescu, încheind, după cum se cuvine, apologetic: „Ziua Culturii Naționale, prin Astrul ei strălucitor, luminează necurmat toate zilele din fiecare an, pe care națiunea română îi parcurge cu demnitate.”

Găsim între filele cărții veritabile medalioane literare, portrete de scriitori și artiști venerați de conștiința colectivă, apropiați sufletește de autor. Constantin Cubleșan, scriitor care a abordat cu larghețe toate genurile literare, prolific și cutezător, este numit „Scriitorul-vulcan”. Valeriu Anania este schițat din câteva cuvinte expresive și precise: „Impetuos și cumpătat, cu privirea înflăcărată și penetrantă, cu glas năvalnic și armonios, cu lumina zâmbetului din profunzimea bărbii corbii, iradiind spre înaltul frunții proeminente, ornată cu sprâncene proemintente”. Scriind despre haijina clujeancă Gențiana Groza, autorul face un scurt ocol prin creația în stil nipon: haiku și tanka. Nu puteau lipsi câteva pagini despre Asociația Culturală „Pavel Dan” și revista semestrială Paveldaniștii, urmărindu-se ecourile în timp ale moștenirii lăsate de autorul lui Urcan bătrânul. Sunt inserate în volum rândurile omagiale despre regizorul și fotograful Ovidiu Cosac, trecut recent în neființă. Profesorul Valentin Vișinescu este numit „cel mai prolific cercetător și autor dintre personalitățile turdene contemporane”. Avem un consistent material informativ despre Dinastia Rațiu cu descrierea cofetăriei La Papion, punct de reper al orașului peste drum de Catedrala Ortodoxă. Importanța acestei familii în istoria românească este contrasă în fraza finală a articolului: „Familia Rațiu se situează între reprezentativele Dinastii spirituale românești, conservată definitiv în Istoria și Cultura Națională a României moderne.” Avem un medalion omagial despre poetul, directorul de reviste literare și profesorul Teodor Murășanu, schițat cu gratitudine și seninătate.

Capitolul de recenzii începe cu analiza volumului Poveste fără sfârșit de Ioan Bimbea, titlu amintind de Michael Ende. Sunt recenzați: prozatorul Dafin Mureșeanu, poetul Dorin Sas, dramaturgul Virgil Deceanu, Viorel Știrbu (director al teatrului turdean între 1967 – 1971), prozatorul Aurel Podaru, poetul Dumitru Cerna, epigramistul Eugen Albu și alți autori cu care Mircea Ioan Casimcea se întâlnește pe spirala atât de fragilă a subiectivităților elective.

Adrian Țion

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut