La Gilău. Confortul comunitar este asigurat, preponderent, din fonduri europene

Se pare că interferenţele geografice ale Gilăului crează acea abisală splendoare a naturii pe îngemănarea Someşului Cald cu Someşul Rece, dar şi a Munţilor Apuseni cu Podişul Someşean.

Aici, puţin mai la vest de municipiul Cluj-Napoca, se întinde o frumoasă comună pe aproape 120 km pătraţi, cu o populaţie ce trece, azi, de 10 mii de locuitori, dar care are în spate o istorie de real interes, datorită poziţionării sale în această zonă centrală a Ardealului.

Azi, Gilăul poate fi aşezat în potenţiala zonă a turismului, dacă socotim la acest inventar peisagistic şi logistic, cartierele cu sutele de case de vacanţă de pe văile Someşurilor Cald şi Rece, salba de lacuri ce se întind pe 30 km în acest defileu montan ce formează sursa producerii energiei electrice de milione megawaţi – oră, la care se adună păstrăvăriile, lacul de acumulare Tarniţa şi numeroasele vestigii istorice şi spaţiile de cazare şi alimentaţie publică aflate în apropierea coborârii şi urcării pe primul segment al autostrăzii Transilvania.

Şi cum o comună de mari dimensiuni şi cu un asemenea potenţial turistic trebuie să dispună şi de o infrastructură pe măsură, ne-am adresat cu câteva întrebări domnului ing. Dumitru Sfârlea, primarul comunei Gilău.

– Rep: Domnule primar, privit de pe înălţimile montane ale comunei, dar şi de pe podul autostrăzii Transilvania, Gilăul arată precum un orăşel ce îşi consolidează an de an structurile urbanistice ale devenirii. Cu ce aţi reuşit să dezvoltaţi acest pretenţios proces în perspectiva urbanizării dorite de mulţi gilăuani?

– Primar, Dumitru Sfârlea: Acest pretenţios proces, pe care şi dumneavoastră îl subliniaţi, a început cu mulţi ani în urmă, sub …imperiul prelungitei austerităţi clamate în programele de guvernare, în care administraţiile locale au rămas mereu cu mâna întinsă în a primi o boare din resursele bugetare necesare reabilitării infrastructurii, mai mult decât precare din mediul rural. Gilăul, aflându-se la nici 15 minute de capitala Transilvaniei, pe un drum european ale cărui dimensiuni sufocă traficul zilnic din şi spre Europa, a cerut cu o substanţială motivaţie sume investiţionale pentru dezvoltarea multor domenii edilitar – gospodăreşti de maximă necesitate.

Rep: Motivaţia o găsim chiar în angajamentul dv., asumat cu mai bine de 20 de ani în urmă, de când aţi obţinut primul mandat de şef al administraţiei publice de aici, şi care vorbea de europenizarea acestei unităţi administrative, fapt care s-a înrădăcinat şi crescut prin infuzia de fonduri europene nerambursabile.

– Dumitru Sfârlea: A fost şi rămâne o mare oportunitate această adevărată competiţie de accesare a fondurilor europene, dar şi guvernamentale, prin întocmirea unor minuţioase proiecte investiţionale eligibile cu care administraţiile locale putem să ne dezvoltăm şi să consolidăm infrastructura atât pe verticală, cât şi pe orizontală.

Bunăoară, prin cele 18 proiecte întocmite de noi am obţinut mai multe milioane de euro cu care am sporit confortul comunitar, în structura lui dimensională fizică şi calitativă, iar obiectivele supuse acestui proces multidimensional nu sunt puţine şi au importanţa lor funcţională în perimetrul comunei.

Folosind cu chibzuinţă cele trei surse de finanţare, europene, guvernamentale şi venituri proprii, am asfaltat şi modernizat drumuri în procent de 92 % în Gilău, am definitivat trotuare pe o lungime de 10 km pe artera principală a drumului european E 60 ce trece prin centrul comunei, acum lucrăm pe alte străzi, iar pentru localităţile Someşul Cald şi Someşul Rece am câştigat un proiect de 1 milion de euro, tot pentru modernizări de străzi şi drumuri.

– Rep: Tot la modernizări căi de acces, aţi introdus în agenda realizărilor, inclusiv podurile şi pasarelele peste cursurile de apă din comună?

– Dumitru Sfârlea: Da, am demolat şase poduri din lemn şi le-am refăcut din ciment, iar cele cinci punţi, tot din lemn, amplasate peste Valea Căpuşului şi Someşul Mic, au acum o structură metalică de lungă durabilitate.

Desigur, de la introducerea gazului metan, a reţelelor de apă şi canalizare, în comună am derulat proiecte investiţionale an de an şi în instituţiile publice. Aşa am reuşit să modernizăm şcolile comunei şi grădiniţele, toate având încălzire centrală, grupuri sociale cu apă caldă şi rece, parchet pe jos şi mobilier corespunzător adus prin sponsorizări, în bună parte, din Elveţia.

Liceul ,,Gelu Voevod’’ are săli de cursuri şi laboratoare bine dotate, iar curtea unităţii de învăţământ este pavată, are bănci de şezut , rondouri cu flori, inclusiv un amfiteatru în aer liber unde se pot ţine ore pe timp favorabil.

Rămânând în perimetru învăţământului, trebuie să amintesc faptul că şcoala veche de peste 100 de ani a fost demolată, urmând să construim alta nouă cu două nivele, sală de sport, cabinete medicale, birouri administrative, sală profesională şi alte dotări necesare unui învăţământ modern. Proiectul construcţiei este câştigat şi depus la Agenţia de Dezvoltare Regională, iar în caz de refuz, realizăm obiectivul cu resurse proprii care necesită 10 milioane lei.

Pentru a stimula natalitatea şi a sprijini familiile cu copii mici, am obţinut finanţarea unui nou proiect pentru construcţia unei creşe, prima din istoria comunei, cu fonduri europene de 500 mii euro şi 200 mii euro din bugetul nostru.

– Rep: Iar de la Creşe,cei mici, trebuie trecuţi la Grădiniţă…

– Dumitru Sfârlea: Aşa se va şi întâmpla, deoarece construim un imobil nou pentru această destinaţie care va avea un program prelungit, proiectul este depus la Ministerul Dezvoltării, iar locaţia este pregătită în zona Bisericii Ortodoxe nr. 2 , urmând a avea loc licitaţia.

– Rep: În dialogul nostru, domnule primar, observ că în Gilău se construieşte mult şi chiar frumos şi în segmentul imobiliar locuibil.

– Dumitru Sfârlea: La noi investitorii imobiliari nu dezvoltă acest proces exponenţial ca la Floreşti, aici construcţiile primesc OK – ul Consiliului local, prin hotărâre, care prevede expres reguli de înălţime, , lăţimea drumurilor, iar investitorii trebuie să rezolve utilităţile şi modernizarea căilor de acces. Din 2017 şi până în prezent avem emise peste 150 de autorizaţii de construcţii,majoritatea în noul cartier Vest, unde numai în trama stradală au fost investiţii de 4 miliarde lei vechi. Aici, acum, urmează licitaţia iluminatului public pe o lungime de 2 km.

Şi pentru că am amintit de iluminatul public, trebuie să adaug faptul că am modernizat întreaga reţea din comună prin trecerea la tehnologia cu leduri pe fiecare stâlp, iar economia la facturi este de cca 40% în fiecare lună.

– Rep: Tot prin proiecte finanţate de Comunitatea Europeană aţi ridicat şi dotat cu cele necesare After School -ul şi modernul parc de joacă şi agrement din centrul comunei?

– Dumitru Sfârlea: Şi ele, să le spunem mai eufemistic, sunt …fructe ale acestor proiecte ale noastre, însă a-şi sublinia faptul că bani necesari amenajării acestui frumos parc au fost obţinuţi prin intermedierea GAL ,, Napoca Polorisum’’. Parcul de agrement are multe dotări necesare jocului celor mici, alei pietonale pline de flori şi arbuşti ornamentali, aparatură fitness, fântână arteziană, filigorie de mari dimensiuni destinată odihnei active, porţi, iluminat cu lămpi fotovoltaice etc. El este cel mai căutat din cele cinci existente în comună, iar al şaselea urmează să prindă contur lângă baza sportivă ,, Someşul’’, care va avea multe şi necesare dotări pentru toate vârstele.

– Rep: Nu a fost zgârcită administraţia comunei nici cu sportul, sănătatea şi cultura.

– Dumitru Sfârlea: Pentru a asigura condiţii decente medicilor de familie, am cumpărat o clădire a Cooperaţiei pe care am reabilitat-o şi am amenajat cinci cabinete medicale şi o farmacie.

Tineretul, pe lângă baza sportivă din Branişte, are trei terenuri de sport multifuncţionale cu nocturnă, iar Sala de sport, din vecinătatea liceului, produce permanent campioni naţionali la box. Chiar în această lună vor participa la o mare competiţie pugilistică la Chişinău.

Casa de Cultură ,, Dumitru Sopon’’ , cu 400 de locuri în sala de spectacole, are trei ansambluri artistice de mare valoare, dotate cu numeroase costume naţionale ce reprezintă mai multe zone etnofolclorice ale ţării, iar repertoriile lor sunt cunoscute nu doar în ţară şi Europa, ci şi în Mexic şi China unde au fost la festivaluri folclorice de mare ţinută.

Acum ,, Cununa Apusenilor’’, ,, Cununiţa Apusenilor’’ şi ,, Tulipanos’’ pregătesc spectacole pentru turneele verii lui 2018 şi cel special dedicat Centenarului Marii Uniri.

– Rep: Aveţi o machetă în biroul dv, domnule primar, care intră în inventarul obiectelor de artă monumentală ale comunei, chiar în acest an.

– Dumitru Sfârlea: Am o machetă, care am vrut să fie o surpriză, dar provocarea Dv, a Ziarului ,, Făclia’’, mă onorează să o prezint locuitorilor noştri chiar acum. Este vorba de macheta Monumentului Centenarului 1918 – 2018, care va fi ridicat în două exemplare. unul în curtea primăriei şi al doilea în parcul de lângă Monumentul Eroilor din Someşul Rece. Ambele vor fi binecuvântate până la 1 decembrie a.c. şi le alăturăm celor ridicate în memoria eroilor căzuţi în cele două războaie mondiale, al monumentului Soldatului necunoscut şi al voievodului Gelu.

– Rep: Propun să încheiem dialogul nostru cu prezentarea, pe scurt, a ultimelor două noutăţi de interes public din comuna dv.

– Dumitru Sfârlea: Mai întâi menţionez faptul că din această lună funcţionează serviciul Poliţie locală, al cărui sediu l-am pregătit în clădirea fostului internat al şcolii, iar şeful structurii este o doamnă fostă comisar – şef în Poliţia Română, el se adaugă serviciului SMURD, Pompieri şi al Jandarmeriei, care au subunităţi aici, iar a doua noutate e vizibilă în curtea şi sediul Primăriei, care se află în plin proces de modernizare.

Mulţumindu-i primarului pentru amabilitatea cu care a răspuns întrebărilor noastre, am plecat de la Gilău cu splendida imagine a acestei primăveri care-şi amplifică culorile în zona premontană a lacurilor de acumulare pe ale căror luciuri se răsfrâng umbrele semeţilor munţi încărcaţi nu doar de magnificul decor, ci şi de multă istorie.

Interviu realizat de
Dumitru VATAU

Articole din aceeasi categorie