Istoricul Marius Oprea: Doina Cornea – un exemplu de verticalitate, de putere, de tărie morală

Istoricul Marius Oprea a afirmat, vineri, că disidenta anticomunistă Doina Cornea, care a murit la vârsta de 88 de ani, a reprezentat un exemplu de verticalitate, de putere şi de tărie morală.

„Este o veste tulburătoare, pentru că doamna Doina Cornea a fost un exemplu de verticalitate, de putere, de tărie morală. A avut un curaj care ar putea părea nesăbuit, dacă stăm să ne gândim că a rostit adevăruri extrem de dure pentru regimul comunist, într-o perioadă în care lumea, bineînţeles, că se temea de orice tip de atitudine, se temea, în primul rând, în urma terorii dezlănţuite de Securitate în România”, a declarat, pentru AGERPRES, Oprea.

Potrivit acestuia, originea curajului Doinei Cornea venea din faptul că era foarte credincioasă şi credea nespus în puterea binelui de a izbândi. „Or, ceea ce se întâmpla în jurul ei nu semăna deloc cu acest bine la care ea visa. O asemăn, dacă vreţi, cu acel copil din basmul lui Andersen care spune tuturor în gura mare că regele e gol”, a adăugat istoricul.

Oprea a mărturisit că a fost unul dintre apropiaţii disidentei şi că lucrează la o carte dedicată acesteia. „Ştiţi că, în urmă cu 10 ani, a suferit un accident cerebral şi nu a mai primit vizitatori, însă, considerându-mă aproape parte din familie, eu am mai putut s-o vizitez când am avut drum la Cluj. La ultimele întâlniri am stat chiar o săptămână cu doamna Cornea, zi de zi, de vorbă. Am înregistrat acele convorbiri şi aş vrea să vă spun că lucrez şi sper ca, la anul, să pot să închei o carte despre destinul domniei sale şi despre aceste şapte zile petrecute în ‘grădina îngerilor'”, a precizat istoricul.

El a completat că Doina Cornea i-a desluşit „foarte multe din psihologia rezistenţei anticomuniste”. „Pentru că am observat la dânsa că aici nu este vorba de încrâncenare, ci doar de o consecvenţă de a spune întotdeauna adevărul, a spune întotdeauna ce crezi şi fără teamă. Bineînţeles că a avut şi temeri, dar niciodată îndoieli. Cea mai mare temere a domniei sale – mi-a spus doamna Cornea – a fost legată de momentul arestării după protestele de solidarizare cu muncitorii braşoveni, în 17 noiembrie 1987, când, alături de ea, a fost arestat şi fiul său, Leontin Iuhas, care n-a avut niciun moment de îndoială atunci când mama lui l-a rugat să împartă manifeste de solidarizare cu muncitorii braşoveni revoltaţi, în 15 noiembrie, cu două zile mai devreme. Atunci a simţit teamă, dar nu pentru ea, ci pentru soarta fiului său”, a spus Oprea.

Istoricul a evocat momentele din Decembrie 1989 când Doina Cornea a apărut la Televiziunea Română şi clipele în care, fără niciun fel de ezitare, „l-a înfruntat pe Ion Iliescu şi puterea neo-comunistă instaurată atunci”. „Sper ca măcar acum să valorizăm moştenirea pe care ne-o lasă, cum să vă spun, un patriotism curat şi o grijă neţărmurită faţă de soarta poporului român, care a fost marea ei familie”, a încheiat Marius Oprea.

Articole din aceeasi categorie