Întâlnirile lui Iohannis

Președintele Klaus Iohannis s-a întâlnit săptămâna trecută, la vila Lac din Capitală, cu mai mulți lideri liberali, pentru a discuta strategia în alegerile europarlamentare și la referendum. De altfel, nu este prima întâlnire pe care președintele Iohannis o are cu liberalii pentru a pune la punct măsurile ce trebuie urmate, astfel încât această formațiune politică să-și maximizeze rezultate atât la alegerile din luna mai, dar în special în cadrul bătăliei pentru Cotroceni. Discuții de acest gen au mai avut loc, tot la vila Lac și în luna ianuarie a.c., atunci fiind vizate îmbunătățirea imaginii și stabilirea priorităților. De asemenea, șeful statului a fost în prim planul summit-ului Partidului Popular European al liderilor locali și regionali, ce a avut loc în 16 martie a.c. la București, și care a fost găzduit și organizat de PNL. Totodată, în 23 martie, Klaus Iohannis a dat curs invitației tinerilor liberali de a participa la Gala premiilor TNL „Mircea Ionescu Quintus”, context în care a fost distins cu premiul ”Garantul democrației”. Cu siguranță că îl vom vedea pe președintele României alături de liberali și în perioada următoare, mai ales că în urmă cu câteva zile, Ludovic Orban anunța că ia în calcul acțiuni comune cu Klaus Iohannis în campania pentru referendumul pe justiție.
Pentru Iohannis aceste întâlniri pe care le are cu liberalii pentru a pune la punct strategii politice comune și a le da indicații sunt firești. Nu însă și pentru toţi cetățenii României, care știu că normal și constituţional este că șeful statului să nu participe la întâlnirile unui partid şi să nu se implice în deciziile acestuia. Dar, pentru Klaus Iohannis se pare că respectarea Legii Fundamentale a României este un lucru facultativ. Acest aspect poate fi observat nu numai din întâlnirile pe care le are, în mod frecvent, cu liderii PNL. S-a văzut și în ianuarie 2017, când preşedintele a ieșit în stradă să protesteze alături de cei de la „rezist” împotriva unor măsuri luate de Guvern. S-a văzut şi când a refuzat să semneze numirile miniştrilor de la Transporturi şi Dezvoltare Regională, lăsând cele două portofolii fără titulari chiar în perioada în care ţara noastră prelua preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. S-a mai văzut şi când a refuzat să promulge legea bugetului pentru acest an până când a fost obligat să-şi exercite atribuţiile în acest sens de către Curtea Constituţională. Destul de concludentă a fost atitudinea pe care o are preşedintele faţă de Legea Fundamentală şi în cazul numirii şefului Statului Major al Apărării.
De aceea, ne întrebăm cât este de îndreptăţit preşedintele să vorbească de statul de drept atât timp cât pentru el Constituţia este o noţiune confuză şi abstractă.

Cosmin PURIȘ

Articole din aceeasi categorie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *