Îngrijiri medicale la domiciliu şi şcoală postliceală sanitară la Centrul de Îngrijiri Paliative „Sf. Nectarie”

Două proiecte pe care, la începutul anului în curs, directorul Centrului de Îngrijiri Paliative „Sf. Nectarie”, pr. Bogdan CHIOREAN, abia de îndrăznea să le mărturisească, au devenit, acum, realitate. Sunt proiecte de care vor beneficia, pe de o parte, cei în suferinţă, iar pe de altă parte, aceia care vor dori să înveţe cum să-i îngrijească şi cum să-i trateze pe cei bolnavi.  

 – Într-un interviu de la sfârşitul lui ianuarie a.c. spuneaţi că, prioritară pentru dvs este dezvoltarea serviciului de îngrijiri paliative la domiciliu. „Servicii de îngrijiri la domiciliu, clasice, sunt asigurate de foarte multe firme, în Cluj. Îngrijirile paliative la domiciliu, însă, presupun o abordare mult mai complexă şi completă, şi chiar dacă nu se decontează, eu le consider o investiţie: pacientul care e tratat medical, să fie asistat şi social, să fie consiliat şi psihologic şi să beneficieze şi de un suport spiritual. Sunt angajaţi ai noştri care ar putea face şi munca asta” – spuneaţi, într-un  interviu publicat în Făclia, în 31 ianuarie 2017. Din ce am auzit, aţi demerat deja acest proiect. Este adevărat?

– Da, este adevărat. Proiectul însă era demarat mai demult, dar abia acum serviciul de îngrijiri paliative la domiciliu a devenit activ, sau, mai bine zis, funcţional. Serviciul este gratuit, inclusiv pentru persoanele care nu sunt asigurate, deci nu ne bazăm pe ceea ce decontează Casa de Asigurări de Sănătate, pentru că fondurile de la Casă, pentru îngrijiri la domiciliu, se epuizează în primele cinci sau şase zile ale fiecărei luni, iar bolnavii nu pot aştepta îngrijirile până luna următoare. Şi atunci, că-i asigurat, că nu-i asigurat, pacientul cu diagnostic oncologic poate beneficia de îngrijire medicală la domiciliu din partea asistenţilor Centrului de Îngrijiri Paliative „Sf. Nectarie”. Trebuie să precizez însă că acest serviciu se adresează în special (dar nu numai!) cazurilor sociale, cu patologie oncologică. Serviciile se oferă în ordinea solicitărilor, în urma completării unei cereri însoţite de recomandarea pentru îngrijiri la domiciliu din partea medicului de familie sau a medicului specialist. Dacă pacientul are recomandarea pentru un anumit tratament, asistenţii noştri îi fac tratamentul respectiv, iar dacă nu are o astfel de recomandare (se întâmplă mai rar, pentru că pacienţii oncologici, în general, au contact cu spitalul), noi putem trimite chiar şi un medic să îi facă o evaluare şi să-i facă el recomandarea de tratament.

– Pentru ce perioadă de timp puteţi asigura îngrijirea unui pacient la domiciliu?

– În principiu, ca să poată beneficia cât mai mulţi bolnavi de acest serviciu, am hotărât să mergem pe modelul propus de Casa de Asigurări de Sănătate, şi anume să fie 15 zile pe lună în care să se asigure îngrijiri medicale la domiciliu unui pacient. Sigur că nu vrem să limităm chiar aşa, contabiliceşte, acest serviciu, pentru că se poate întâmpla ca exact în a 16-a sau în a 17-a zi un pacient să aibă nevoie şi mai mare de aceste îngrijiri, dar, în principiu, un episod de îngrijire durează 15 zile.

Centrul de Îngrijiri Paliative „Sf. Nectarie” asigură personal, asigură transport până la domiciliul pacientului şi asigură materiale sanitare. De asemeni, asigurăm şi partea de infirmierie, pentru că pacienţii oncologici care necesită îngrijire la domiciliu au nevoie şi de servicii de igienă, pe care familia nu ştie sau nu reuşeşte întotdeauna să le asigure, acasă. În ce priveşte pacientul, acesta, la fel ca la orice alt serviciu de îngrijiri la domiciliu din Cluj şi din ţară, trebuie să-şi cumpere medicamentele.

– Ce personal aveţi pentru serviciul de îngrijiri la domiciliu?

– Neştiind care va fi impactul acestui serviciu, câte solicitări vom avea, am considerat că este, încă, impropriu să angajăm nişte oameni care numai asta să facă în fiecare zi. Şi atunci, am vorbit cu colegii şi i-am întrebat dacă, pentru faza aceasta de început, ar fi dispuşi ca, în afara programului lor (fiindcă ei lucrează în schimburi), să facă şi îngrijiri la domiciliu, urmând a fi, sigur, plătiţi separat pentru asta. Toţi au fost foarte deschişi la această propunere, astfel că acum proiectul se derulează doar cu ajutorul lor. Avem 50 de angajaţi şi, din 50, sigur se găseşte liber cineva, în fiecare zi, ca să facă munca asta, urmând ca, în funcţie de numărul de solicitări care vor fi pe parcurs, să fie angajaţi oameni care numai asta să facă.

– Serviciul de îngrijiri medicale la domiciliu este limitat la municipiul Cluj-Napoca sau poate fi solicitat de oriunde altundeva, din judeţ?

– În principiu este limitat la Cluj-Napoca, fiindcă avem o singură maşină, iar în traficul din municipiu, mai ales, dacă ai trimite o maşină cu un om, să zicem, în Apahida, ar însemna ca o jumătate de zi să nu mai ai nici maşina respectivă şi nici omul. În cazul în care, însă, este absolută nevoie, sigur că mergem şi în afara municipiului.

– Aveţi o maşină specială pentru asta, am auzit.

– Da, am reuşit să achiziţionăm o maşină, o Dacia Logan, şi aici este o „poveste” absolut minunată. Ne-am făcut tot felul de socoteli şi până la urmă am optat pentru o maşină nouă, pentru că are avantajele pe care le are, plus garanţia, ceea ce este extrem de important mai ales în condiţiile în care urmează să fie condusă de mai multe persoane. Ei bine, după ce ne-am decis să cumpărăm o maşină nouă, într-o zi de joi ne-am dus să plătim avansul de 5%, urmând ca apoi să vedem… cum vom plăti restul. Vineri – şi dacă cineva vede în asta „o întâmplare”, sau „o coincidenţă”, ar trebui să mai cerceteze lucrurile! – ne-a sunat o firmă de pe Calea Turzii să ne spună că ne face o donaţie. Iar donaţia era exact suma care ne mai trebuia nouă ca să plătim integral maşina, cu bani cash!

De maşina asta ştiam două persoane. În plus, n-am zis nimănui, de joi de la amiază, de când am plătit avansul, şi până vineri dimineaţa, câţi bani ne mai trebuie. Or suma donată era exact cât ne mai trebuia! Nici mai mult, nici mai puţin!

– Nu vă aşteptaseţi la aşa ceva?   

– Nu s-a întâmplat în toată istoria Centrului „Sf. Nectarie”, de patru ani de zile, să fie o donaţie atât de mare, de 500 de milioane de lei vechi! Şi exact la momentul potrivit! Proiectul de îngrijiri la domiciliu începuse – oarecum, timid -, de mult, colegii se deplasau la domiciliul bolnavilor cu microbuzul pe care îl avem, dar acesta nu era potrivit pentru aşa ceva.

Când am văzut că s-a întâmplat lucrul acesta, când am primit donaţia, am privit-o ca pe un semn că e bine ceea ce facem şi ca pe o aprobare, sau o încurajare din partea Sfântului Nectarie, pentru acest proiect.

– Ştiu că v-aţi dorit mult şi o ambulanţă, pentru Centrul de Îngrijiri Paliative „Sf. Nectarie”. Încă nu… este?

– Ambulanţa, încă nu. Sperăm însă, cu ajutorul lui Dumnezeu şi al Sfântului Nectarie, să avem, cât de curând, şi o ambulanţă care să transporte doar pacienţii noştri – între spitale sau de aici, acasă, ori de acasă, la Centru.

– Mai aveaţi un gând, acela de a înfiinţa o şcoală sanitară la Centrul „Sf. Nectarie”. Ce s-a… ales de proiectul acesta?

– Este încă un proiect de care mă bucur să pot spune că s-a realizat. La Centrul de Îngrijiri Paliative va funcţiona o şcoală postliceală sanitară, care va purta şi ea numele Sfântului Nectarie!

Iniţial, Înaltpreasfinţitul părinte mitropolit Andrei avea de gând să reînfiinţeze o şcoală sanitară, sau de surori medicale, la Mănăstirea „Sf. Elisabeta” din Cluj-Napoca, şcoală care funcţionase în vremea episcopului Nicolae Ivan şi de unde se alegeau cadrele sanitare pentru proiectele Bisericii, dar nu numai. Întrucât la Mănăstirea „Sf. Elisabeta” sunt, deocamdată, priorităţile oricărui început – acelea de a construi biserica, de a construi chiliile -, Înaltpreasfinţitul părinte mitropolit Andrei a avut ideea de a înfiinţa această şcoală la Centrul „Sf. Nectarie”.

– Care va fi durata şcolarizării?

– Trei ani.

– Cursanţii Şcolii Postliceale Sanitare „Sf. Nectarie” vor fi specializaţi în îngrijiri paliative?

– Nu, pentru că nu există specializarea asta; ei vor fi asistenţi medicali generalişti. Aţi anticipat însă foarte bine, cam acesta ar fi gândul nostru: abordarea în cadrul cursurilor să fie aceea interdisciplinară, pe care o au îngrijirile paliative şi care presupun, pe lângă asistenţa medicală, şi asistenţă psiho-socială şi spirituală.

– În ce fază este proiectul?

– Şcoala a fost avizată de Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj, suntem cu toate actele în regulă, şi acum – căci aşa sunt paşii de urmat -, dosarul este depus la ARACIP în vederea obţinerii autorizaţiei provizorii de funcţionare, care va fi valabilă trei ani. După trei ani, va urma acreditarea.

– Aveţi şi cadrele didactice asigurate?

– Da, fiindcă altfel nu am fi obţinut avizul IŞJ Cluj şi nu am fi putut depune dosarul la ARACIP. Dintre cadrele didactice, cinci sunt medici. Avem şi o asistentă medicală licenţiată, un specialist în comunicare…

– Concret, unde se vor desfăşura cursurile acestei şcoli sanitare postliceale?

– La Centrul de Îngrijiri Paliative „Sf. Nectarie”, ceea ce, cred eu, este un atú în plus, fiindcă aici îngrijirea medicală este la ea acasă…

– …iar cursanţii trebuie şi să facă practică, undeva.   

– Practica va fi realizată în cadrul Centrului, dar şi în spitalele partenere. Este foarte important să poţi să vezi cum se face, practic, sau chiar să faci tu manevra despre care ţi s-a vorbit la un curs, şi să o faci după ce ai audiat cursul, nu să aştepţi… practica de vară. Cursurile se vor desfăşura în sala de conferinţe a Centrului (foto), pe care am transformat-o şi dotat-o special pentru 30 de cursanţi, fiindcă 30 de locuri va avea această şcoală sanitară postliceală. Sala de curs – de acum înainte, asta va fi! – a fost dotată cu manechin pentru resuscitare, cu un braţ care simulează braţul uman, pentru puncţii venoase, cu planşe, cu cărţi de ultimă oră din toate domeniile medicale, cu 10 laptop-uri pentru nevoile cursanţilor, cu două videoproiectoare şi, bineînţeles, cu mobilier adecvat.

Sigur, nu vrem să credem că punem noi coadă la cireaşă, dar ne-am propus să facem în aşa fel încât celor 30 de cursanţi să le placă profesia pe care şi-au ales-o şi mai ales să ştie ce fac, dincolo de abilităţile, să zic aşa, tehnice. De ce spun asta? Pentru că, din păcate, foarte mulţi au abilităţi tehnice foarte bune – ceea ce este esenţial! -, şi pentru asta cred că sunt asistenţi foarte buni. Dar pregătirea lor se rezumă la atât, la abilităţile tehnice! Spun, unii: „Eu pot să pun perfuzia din prima!” sau „Eu pot să bun o branulă cu ochii închişi!”. Foarte bine, dar asta-i doar o parte – desigur, esenţială! – din toată activitatea de asistent medical. Păcat că s-a renunţat la termenul de „soră medicală”, pentru că îţi era, parcă, mai drag atunci când auzeai că vine să te vadă „sora”, decât când auzi, bolnav fiind, că vine… asistentul medical generalist licenţiat. Principal!

Trebuie să vă mai spun că, la şcoala noastră postliceală sanitară, în fiecare an de studiu va exista un modul opţional (în total, trei module) de stomatologie, astfel că aceia care se vor înscrie la acest program vor avea, la finalul pregătirii, cunoştinţe şi în domeniul asistenţei în medicina dentară, ceea ce va însemna un plus, pentru ei, dacă vor dori să obţină un loc de muncă în cabinetele de specialitate.

– Dacă toate sunt „cum trebuie”, în ce priveşte dotările şi avizările, trebuie să vă întreb şi când vor începe înscrierile.

– Înscrierile se vor putea face începând cu data de 10 iulie, la secretariatul Centrului de Îngrijiri Paliative „Sfântul Nectarie”.

– Aţi mai avut un gând, acela de a înfiinţa un centru de îngrijiri paliative pentru copii. Aţi renunţat?

– Nu am renunţat! Cum să renunţ? Chiar dacă aş vrea să uit de acest proiect, nu am cum, fiindcă nu o dată se întâmplă să sune cineva şi să întrebe: un copil de 4 ani, putem să-l luăm? Un copil de 3 luni, putem să-l luăm? Un copil de clasa I, putem să-l luăm? Majoritatea ştiu că aici primim doar pacienţi adulţi, dar ei, în starea asta de disperare, totuşi sună şi întreabă.

Cu siguranţă va veni şi vremea acestui proiect. Dumnezeu toate le rânduieşte.

– Mă voi bucura să pot scrie, cât mai curând, şi despre acest centru pentru copii care, deocamdată, înţeleg că rămâne doar în faza de gând!

M. TRIPON

Articole din aceeasi categorie