Inginerii din Tokyo caută soluţii pentru ca oamenii să poată să trăiască în spaţiu

AFP

Oamenii de ştiinţă de la Centrul japonez de cercetări în domeniul vieţii spaţiale, creat de prima astronaută a Japoniei, dezvoltă tehnologii inovatoare cu scopul de a realiza unul dintre cele mai mari idealuri ale umanităţii – supravieţuirea oamenilor în spaţiu. În laboratoarele dotate cu echipamente ultraperformante ale Universităţii de Ştiinţe din Tokyo, Chiaki Mukai conduce o echipă de 30 de cercetători care experimentează soluţii noi pentru a permite oamenilor să trăiască în viitoarele colonii de pe Marte şi Lună.

“E în natura umană să explorezi. Terra este prea mică pentru noi, nu credeţi?”, se întreabă Chiaki Mukai, în vârstă de 66 de ani, prima femeie japoneză care a ajuns pe orbită şi care totalizează peste 500 de ore petrecute în spaţiu, în cadrul a două misiuni din anii 1990. Explorarea spaţiului a intrat într-o nouă eră, spune ea, odată cu pătrunderea în acest sector de activitate a unor actori privaţi, precum compania americană SpaceX înfiinţată de Elon Musk, dar şi prin dorinţa anunţată public de preşedintele american Donald Trump de a trimite astronauţi care să construiască o bază pe Lună, înainte de o misiune cu echipaj uman către planeta Marte.

“E cât se poate de realizabil să înfiinţăm o colonie pe Lună până în 2030”, estimează Chiaki Mukai, adăugând că omenirea trebuie să facă progrese după Staţia Spaţială Internaţională (ISS), “o tabără de campare unde trebuie să aduci întotdeauna cu tine absolut tot ce îţi trebuie”.

Una dintre inovaţiile dezvoltate de echipa sa este un sistem unic de producere a hranei graţie unei plasme fabricate, prin trecerea unui curent sub înaltă tensiune printr-o soluţie salină. Metoda permite reducerea formării de alge indezirabile în apa folosită pentru creşterea culturilor. Potrivit testelor realizate, care au reprodus condiţiile din spaţiu, cartofii cresc mai bine şi mai repede graţie acestui sistem.

Vânătoarea de deşeuri spaţiale

Acelaşi centru de cercetare a pus la punct o tehnică de producere a electricităţii graţie unor mici senzori termoelectrici ataşaţi pe structurile viitoarelor baze spaţiale, care ar putea să beneficieze astfel de o temperatură confortabilă în interior, în timp ce valorile termometrului pot oscila în exterior între 130 de grade Celsius în timpul zilei şi -230 de grade Celsius pe timpul nopţii.

Această tehnologie utilizează diferenţa de temperatură dintre interior şi exterior “pentru a alimenta cu electricitate o întreagă bază din spaţiu”, a declarat Tsutomu Lida, coordonatorul proiectului. O altă echipă lucrează la o metodă de detectare şi capturare a peste 29.000 de fragmente de deşeuri spaţiale cu diametre de peste 10 centimetri, prezente pe orbita Terrei, care ar putea să reprezinte un pericol pentru viitorii rezidenţi ai unei baze spaţiale.

Potrivit fostei astronaute Chiaki Mukai, care a inaugurat acest centru la începutul anului 2018, multe dintre inovaţiile dezvoltate în laboratoarele sale ar putea să aibă aplicaţii şi pe Pământ.

“Nu dezvoltăm doar tehnologii pentru Lună, ci, adaptându-le, vom putea să contribuim la rezolvarea multor probleme cu care ne confruntăm şi pe Terra”, a declarat ea. De exemplu, culturile fără sol s-ar putea dovedi foarte utile în ţările din Africa subsahariană. Chiaki Mukai se declară “sigură” că în timpul vieţii sale va fi amplasată o colonie umană pe Lună şi spune că nu poate să se împiedice să nu îşi dorească să plece din nou în spaţiu, după modelul colegului ei de breaslă John Glenn, primul american ajuns pe orbita Terrei în 1962 şi care a participat la o nouă misiune în spaţiu în 1998, la vârsta de 77 de ani. Pentru astronauta niponă, fost medic chirurg specializat în operaţii pe cord, competenţele ei medicale şi spaţiale s-ar putea dovedi foarte utile în timpul viitoarelor zboruri turistice în spaţiu. “Visez să devin agent de bord pentru astfel de zboruri comerciale şi să contribui în acest fel la trimiterea unor echipaje de oameni pe Lună”, a declarat ea.

Articole din aceeasi categorie