Începe şcoala, revine infernul din trafic

Astăzi începe un nou an şcolar, iar peste trei săptămâni şi cel universitar, ceea ce la Cluj-Napoca înseamnă din nou trafic auto de coşmar. Deşi municipalitatea clujeană a venit în această vară cu măsuri pentru a diminua aglomeraţia din trafic, se pare că efectele acestora vor fi minime atâta timp cât nu se fac investiţii serioase în infrastrutura rutieră. În Strategia de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca pentru perioada 2014-2022 sunt prevăzute o serie de proiecte menite să îmbunătăţească situaţia circulaţiei auto. Până acum însă s-au făcut foarte puţini paşi în acest sens, iar şansele de a scăpa de infernul din trafic sunt aproape zero.
Una dintre soluţiile gândite de municipalitate pentru a schimba în bine situaţia traficului auto din Cluj-Napoca a fost înfiinţarea benzilor dedicate transportului în comun. În acest sens a fost creată o bandă dedicată troleelor şi autobuzelor pe tronsonul Piaţa Cipariu-Bulervardul 21-Decembrie-zona Regionalei CFR. O altă bandă a fost înfiinţată în a doua parte a lunii august pe axa Est-Vest, pe B-dul 21 Decembrie 1989 (între staţia Someşul şi strada Memorandumului, la intersecţia cu strada Emil Isac). Scopul acestor măsuri a fost de a-i încuraja pe clujeni să renunţe la autoturism şi să aleagă transportul public, în condiţiile în care acesta ar oferi un timp mai redus de circulaţie.
Deocamdată însă nu se vede ca soluţia să aibă vreun efect pozitiv asupra trafciului. Tot ca măsură pentru decongestionarea traficului, primăria a propus, în contexul începerii noului an şcolar, modificarea programului de începere a cursurilor, astfel încât elevii să vină la ore diferite la şcoală. Pentru a se concretiza acest plan, primarul Emil Boc a cerut sprijinul Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj să îi determine pe directorii de şcoli să-şi modifice programul în manieră gradată – 7,30, 8, 8,30, 9,00. Cu siguranţă, benzile dedicate şi modificarea programului de începere a cursurilor, nu vor avea efectul aşteptat de clujeni în privinţa decongestionării traficului atâta timp cât nu se fac investiţii în infrastructură.

Ce şi-a asumat Primăria prin Strategia de dezvoltare în vederea rezolvării problemei traficului
Strategia de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca pentru perioada 2014-2022 cuprinde un capitol special dedicat politicii pentru dezvoltarea infrastructurii de mobilitate şi acces şi în care sunt prevăzute o serie de măsuri clare care să rezolve situaţia traficului auto. Din păcate însă până acum foarte puţine din cele planificate la capitolul dezvoltarea infrastructurii de mobilitate s-au realizat.
În documentul menţionat se propune, printre altele, drum expres-ocolitoare comuna Floreşti: legătura între nodul de autostradă de la Gilău şi cartierul Grigorescu-nod Cora, cu traseu la nord de zona de captare de apă şi un pod peste Someş la sud de strada Donath. De asemenea, e prevăzut un drum expres-ocolitoare comuna Baciu în prelungirea străzii din dreptul Tetarom I şi care să traverseze calea ferată şi să intersecteze DN 1F la vest de comuna Baciu. Municipalitatea a mai gândit ca, până în 2022, să prelungească linia de tramvai spre Floreşti, pe traseul actual al DN1, pelcând de la Podul Calvaria.
Pentru decongestionarea axei mediane est-vest, a zonei istorice şi a cartierelor, în Strategia de dezvoltare sunt propuse următoarele proiecte: realizarea inelului sudic-între strada Primăverii(depoul de tramvaie)-Calea Turzii-Someşeni; lărgirea străzii din dreptul Tetarom I la un profil de 21 m; pasaj denivelat în prelungirea străzii Tăietura Turcului şi legătura cu strada Tudor Vladimirescu pentru a asigura transferul de la sud la nordul căii ferate; stradă nouă în prelunguirea străzii Tudor Vladimirescu şi legătura cu strada Fabricii de chibrituri; arteră nouă paralelă cu Calea Someşeni, la nord de calea ferată –legătură cu Băile Someşeni; lărgiera străzii Fabricii de chibrituri de 21 m; prelungirea străzii Fabricii de chibrituri prin zona de triaj CFR cu un profil de 21 m, pod la nivel cu calea ferată la nord; arteră nouă în prelungirea podului propus şi legătura cu strada Câmpul pâinii; lărgirea străzii Cantonului, lăgirea străzii Calea Someşeni până la podul IRA; pod cu lăţimea de 16 metri între strada Răsăritului şi Oaşului; lărgirea străzii Răsăritului la 16 metri;
Pentru zona centrală de propune un sistem de artere în sens unic dispuse în T perimetral nucleului medieval, un semi-inel format din străzile Emil Isac, Republicii, strada Avram Iancu şi axa mediană este-vest în sistem de sensuri unice Clinicilor-Eroilor, Dorobanţilor, 21 Decembrie-Memorandumului Moţilor. Totodată, mai sunt prevăzute următoarele investiţii: pod în preluingirea strada Constanţa –legătura cu strada Traian; lărgirea străzii Constanţa la un profil de 18 m; sensuri unice în tandem pe strada Dragalina şi Bariţiu; pod în zona Opera Maghiară; lărgirea străzii Clinicilor; reconfigurarea Pieţei „Lucian Blaga”;
Pe lângă acestea, municipalitatea clujeană mizează pe înfiinţarea unui tren urban şi dezvoltarea unui nod de transfer intermodal la aeroport.

Opt parkinguri nu au trecut încă de faza birocratică
La capitolul parkinguri, primăria clujeană a planificat construirea a opt astfel de obiective. Unul dintre acestea ar urma să fie ridicat pe strada Primăverii nr. 8, însă lucrurile sunt abia la început. Mai exact în faza procedurii de evaluare mediu, elaborare PUZ şi PUD. Proiectul privind parkingul de pe Mogoşoaia nr. 7 se află în aceeaşi fază: procedura de evaluare de mediu, elaborare PUZ şi PUD. Un alt parking a fost propus în zona Albac-Azuga, acest proiect aflându-se, deocamdată, în faza dezbaterilor la nivel de Comisie Tehnică de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism. În aceeaşi situaţie se află şi proiectele privind parkingurile de pe strada Trotuşului şi Sighişoarei. Un al parking ar urma să se ridice pe strada Gh. Dima 33-39. Aici lucrurile sunt mai avansate în sensul că, în data de 1 septembrie a.c., s-a semnat contractul pentru studiu de fezabilitate. Proiectul privind parkingul din zona Catedralei Greco-Catolice se află în faza de dezlipire a terenului în trei loturi, unul dintre acestea urmând a fi folosit pentru parking. Cât priveşte parkingul de la Spitalul de Oncologie, acesta se află în faza procedurii de evaluare a ofertelor.
Acestea ar fi în linii mari propunerile de investiţii în infrastructură pentru perioada 2014-2022 asumate de Primăria Cluj-Napoca pentru a reuşi să decongestioneze traficul auto din oraş. În ce măsură vor fi realizate, vom vedea, însă ce e cert e că, dacă nu se vor mişca lucrurile rapid, infernul din traficul din Cluj-Napoca se va intensifica şi mai mult.
De la an la an, traficul auto din Cluj-Napoca creşte tot mai mult. Potrivit datelor oficiale, traficul din vara lui 2017 a fost la nivelul maximului celui din 2013. Cât priveşte parcul auto, la ora actuală în Cluj-Napoca sunt înmatriculate nu mai puţin de 146.000 de maşini, cu 40 la sută mai mult decât în 2014.
Cosmin PURIŞ

Articole din aceeasi categorie