Împlinirile și provocările anului 2022 pentru învățământul preuniversitar clujean

Trecerea de la învățământul online, din perioada pandemiei, la cel față în față nu a produs efecte care să se resimtă în rezultatele la activitățile de învățare ale elevilor clujeni – spune inspectorul școlar general Marinela Marc, care își argumentează spusele prin rezultatele obținute de aceștia, în 2022, atât la examenele naționale, cât și la olimpiadele și concursurile naționale și internaționale. Rezultate care reflectă „munca tuturor celor implicați în procesul de pregătire”: elevi, profesori, părinți și autorități, deopotrivă.

Despre ce a însemnat anul 2022 pentru învățământul preuniversitar clujean, în dialogul cu inspectorul școlar general Marinela MARC.

Efectele mai puțin dorite ale anilor de online

– Anul 2022 a însemnat, pentru învățământul preuniversitar, încheierea anului școlar 2021-2022 în perioadă de (încă) pandemie covid, și începerea anului școlar 2022-2023 cu lecții față în față, în toate școlile clujene. În ce măsură această trecere de la online la față în față s-a resimțit în rezultatele de până acum, la clasă, ale elevilor clujeni?

– Pentru mine, asemenea tuturor celor care lucrează în sistemul de învățământ, e mai greu să mă raportez la ani calendaristici, referințele noastre fiind la ani școlari. Așadar, anul 2022 a presupus semestrul al II-lea al anului școlar 2021-2022, în care cursurile s-au desfășurat în format fizic sau online, în funcție de rata incidenței cazurilor de îmbolnăvire și, ulterior, și în funcție de rata vaccinării personalului angajat în unitățile de învățământ, pregătirile pentru examenele naționale și desfășurarea lor în condiții optime și cu rezultate foarte bune, dar și pregătirea pentru deschiderea cursurilor noului an școlar 2022-2023, mult mai devreme și cu o structură nouă, care a suscitat multe discuții în spațiul public.

Nu am scăpat  de tot de gestionarea pandemiei provocate de Covid și în fața noastră a apărut o nouă provocare, generată de războiul de la granița de nord a țării: integrarea elevilor refugiați din Ucraina în unitățile de învățământ clujene. Este un proces dificil, în condițiile în care barierele lingvistice fac uneori imposibilă comunicarea, dar important a fost să nu fim copleșiți de emoții negative, să continuăm să privim viața cu optimism și să transmitem același mesaj de încredere celor care au nevoie de încurajare în aceste momente.

Referitor la trecerea de la învățământul online la cel față în față, consider că nu a produs efecte care să se resimtă în rezultatele la activitățile de învățare ale elevilor, dovadă fiind și rezultatele la examene, pe de o parte pentru că în școlile clujene s-au desfășurat activități de învățare online, activități remediale, iar pe de altă parte, pentru că am desfășurat sute de inspecții tematice în școli pentru a ne asigura că totul se desfășoară așa cum ne-am propus și cum sunt așteptările comunității de la mediul educațional. Efectele mai puțin dorite ale anilor de online s-au manifestat în schimbările comportamentale ale elevilor, în lipsa socializării cu alți copii și a relaționării directe, ceea ce a condus la dezobișnuința respectării regulilor în colectivitate și, implicit, la creșterea cazurilor de violență în mediul școlar.

Performanțe și premii

– Elevii clujeni s-au clasat pe primele locuri pe țară la examenele naționale atât în perioada pandemiei, cât și după. Ce anume a stat în spatele acestor performanțe?

– Rezultatele reflectă, așa cum am spus de fiecare dată, munca tuturor celor implicați în procesul de pregătire a examenelor: cadrele didactice – care au făcut eforturi pentru a se adapta la realitățile timpurilor pe care le-am trăit în ultimii ani, pentru modul în care și-au concentrat atenția asupra fiecărui elev în parte, pentru seriozitate, implicare și modul în care au răspuns provocărilor profesionale, contribuind astfel la schimbare și la succes, eleviicare au fost receptivi la tot acest proces, părinții – care au  fost mereu alături de școală și de copiii lor, susținându-i în devenirea lor profesională și umană, autoritățile publice – care au depus eforturi constante ca în școli să fie asigurate condițiile necesare desfășurării unui proces educațional de calitate, în siguranță, pentru susținerea performanței.

– Rezultatele pe țară ale elevilor clujeni la examenele naționale au fost, și în 2022, un pic mai bune decât ale dascălilor lor, la examenele de titularizare și definitivat. Cum interpretați acest lucru?

– Sunt examene diferite, cu grade diferite de dificultate, cu indicatori diferiți. La Examenul Național de Definitivare în învățământ, de exemplu, e nevoie de media 8,00 pentru a promova. La concursul de ocupare a posturilor didactice vacante vin și foarte mulți absolvenți ai promoției curente, care uneori nu sunt la fel de bine pregătiți pentru subiectele de metodică a predării diferitelor discipline, competențe pe care le capătă, pe parcurs, în activitatea practică, desfășurată la clasă.

– Câte premii au fost obținute de elevii clujeni, în 2022, la concursurile naționale și internaționale și cum apreciați aceste rezultate, comparativ cu anii anteriori?

– Dacă ne referim la anul școlar 2021-2022, a fost primul an de după pandemie, în care s-au reluat concursurile și olimpiadele școlare. Începând cu luna martie 2022, în condițiile ridicării stării de alertă pe teritoriul României și a aprobării calendarelor competiționale de către Ministerul Educației, s-au organizat etapele județene și naționale ale olimpiadelor și concursurilor școlare, precum și ale activităților educaționale cuprinse în calendarele Ministerului Educației. În cadrul acestora, elevii clujeni au obținut numeroase premii și mențiuni: 367 premii I, 323  premii II, 303  premii III,  1410 mențiuni, 16 premii speciale, 4 medalii de aur, 10 medalii de argint, 27 medalii de bronz și o Diplomă de excelență.

La etapele internaționale, elevii clujeni au obținut 4 premii I, un premiu II, 4 premii III, 5 mențiuni, o medalie de argint și 8 medalii de bronz. Sunt rezultate bune, obținute în condițiile în care elevii nu s-au pregătit din timp pentru aceste concursuri, nu știam dacă vor avea loc, așa încât e greu să facem comparații cu tot ceea ce s-a petrecut înainte de 2019.

Proiecte în derulare, în școlile clujene

– Indiferent de ce a fost înainte, sunt rezultate remarcabile, care fac cinste elevilor și, totodată, dascălilor care i-au pregătit. Ce proiecte a derulat IȘJ Cluj în 2022 și cu ce rezultate?

– O preocupare a IȘJ Cluj în anul școlar 2021-2022 a fost accesarea de proiecte din diverse surse de finanțare, obținând acreditarea Erasmus, ceea ce a permis ca 30 de unități școlare, membre ale consorțiului, să participe la stagii de formare, aderând la 3 viziuni particulare de transformare a comunităților prin intermediul școlii. Acestea vor transfera altor 80 de școli din mediul rural prin intermediul a 20-30 de parteneriate adoptând unul dintre cele 3 modele profesionale – socio-culturale: Digi-Școala, Școala incluzivă, Școala incubator de idei.

De asemenea, în școlile din județul Cluj se află în derulare 94 de proiecte Erasmus+, în care școlile au calitatea de beneficiar sau partener, iar IȘJ Cluj este beneficiarul a 3 proiecte finanțate din fonduri norvegiene. La acestea se adaugă proiectele guvernamentale pe care școlile clujene au fost consiliate și susținute să le acceseze: Programul Național de Reducere a Abandonului Școlar (39 de școli beneficiare) și Programul Masa Caldă (12 școli beneficiare). Sunt proiecte care contribuie la dezvoltarea elevilor și a cadrelor didactice, la dezvoltarea infrastructurii școlare, la reducerea abandonului școlar și asigurarea egalității de șanse a elevilor din medii defavorizate.

– ÎȘJ Cluj a fost primul inspectorat școlar din țară care a derulat un proiect de „școală din spital” cu copiii internați la Institutul Oncologic din Cluj-Napoca. Proiectul a fost preluat, apoi, și de alte inspectorate școlare, în timp ce IȘJ Cluj a renunțat. Care este motivul pentru care acest proiect nu a continuat?

– Proiectul s-a oprit în perioada pandemiei, când nu a mai fost permis accesul în spitale nici măcar pentru membrii familiilor celor internați, dar IȘJ Cluj nu a renunțat la acest proiect, cu atât mai mult cu cât în noul pachet legislativ pe educație este prevăzută „Școala din spital” ca formă de organizare a procesului educațional. Suntem în faza de reluare a acestui demers, am discutat cu conducerea secției de oncologie pediatrică, astfel încât, după perioada sărbătorilor de iarnă, profesorii voluntari vor fi prezenți în spital, pentru a desfășura activități de învățare cu elevii internați la Institutul Oncologic din Cluj-Napoca.

Școli clujene reabilitate și modernizate în 2022

– Câte școli clujene au fost reabilitate și modernizate în 2022 și cu ce fonduri?

– În anul școlar 2021-2022 au fost inițiate sau au continuat ample lucrări de modernizare și reabilitare a infrastructurii școlare și a spațiilor de învățământ pentru asigurarea unui climat educațional adecvat, care să asigure calitatea procesului educațional. În municipiul Cluj-Napoca au fost modernizate aproximativ 12 școli, grădinițe și creșe, pe lângă lucrările de reparații și igienizări interioare și exterioare, lucrările de reparații la instalații sanitare, termice și electrice în toate unitățile de învățământ, conform solicitărilor directorilor unităților și necesarului de lucrări identificate la nivelul fiecărei unități de învățământ preuniversitar.

Prin implicarea directă a autorităților publice locale și atragerea de finanțări, s-a realizat modernizarea și inaugurarea de infrastructură educațională și în unitățile de învățământ preuniversitar din județ: la Dej, Gilău, Aghireșu, Turda, Recea Cristur, Beliș, Buza, Vad, Căianu, Jucu. De asemenea, 4 unități de învățământ preuniversitar au fost modernizate și reabilitate prin fonduri de la Consiliul Județean Cluj: Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă Cluj-Napoca, Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă „Miron Ionescu” Cluj-Napoca, Școala Gimnazială Specială „Transilvania” Baciu, Școala Gimnazială Specială pentru Deficienți de Auz ,,Kozmutza Flora” Cluj-Napoca.

– Cât de dotate sunt, la acest moment, școlile clujene?

– În general, avem o infrastructură educațională bună. Grație investițiilor făcute de autorități se știe că, de acum doi ani, suntem județul care nu mai are toalete în curte și prin investițiile Consiliului Județean și ale Companiei de Apă se vor racorda toate comunele la rețeaua de apă, ceea ce va reduce și numărul școlilor fără autorizație sanitară, din cauza lipsei apei potabile. Sunt și câteva localități, puține, din fericire,  unde primarii nu au fost interesați să acceseze fonduri europene pentru reabilitarea clădirilor unităților de învățământ și se vede diferența.

Reducerea învățământului simultan – „un obiectiv greu de realizat”

– Ați recunoscut și dvs, nu o dată, că clasele simultane sunt o piedică în calea performanțelor școlare. Ce demersuri ați făcut pe lângă autoritățile locale sau minister pentru eliminarea sau reducerea acestor clase și cu ce rezultat?

– Reducerea învățământului simultan este un obiectiv care este greu de realizat în condițiile în care autoritățile locale nu înțeleg sau nu doresc să accepte că, prin susținerea acestor școli, îi condamnă pe copii la inegalitate de șanse în accesarea dreptului la educație. Soluționarea acestei probleme nu ține de minister, este decizia consiliilor locale modul în care funcționează rețeaua școlară de pe raza localităților. Pentru că suntem în perioada în care lucrăm la planul de școlarizare pentru anul școlar viitor, am organizat întâlniri cu directorii de școli și primarii din mediul rural, în speranța că vor conștientiza importanța reducerii învățământului simultan, acolo unde este posibil, dar nu mă aștept să primeze interesul copiilor și dreptul lor la un proces educațional de calitate, ci menținerea, în continuare, în anumite localități, a unor școli cu câțiva copii, din interese greu de explicat.

– Care apreciați că au fost cele mai mari provocări ale anului 2022, socotind aici și finalul anului școlar 2021-2022 și începutul anului școlar 2022-2023, cu o nouă structură și cu toate modificările prevăzute de noul Regulament de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar?

– Pe lângă monitorizarea procesului educațional, prin derularea de inspecții tematice și de specialitate în școli, care să asigure rezultatele foarte bune la examenele naționale, ce ne-au plasat în ultimii ani pe primul loc la nivel național, organizarea și desfășurarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante de director/ director adjunct în unitățile de învățământ, continuarea procesului de preluare a creșelor de la autoritățile publice locale – proces dificil, care a început cu arondarea creșelor la grădinițele din proximitate, înscrierea copiilor în SIIIR, discuții cu personalul angajat în creșe în vederea preluării lui de către grădinițe și arondarea metodologică a creșelor pe care autoritățile doresc să le păstreze în administrare, pentru monitorizarea procesului educațional, conform prevederilor curriculare -, organizarea a trei olimpiade naționale la Cluj-Napoca, începerea mult mai devreme a noului an școlar 2022-2023, demararea unui proiect educațional pentru reducerea consumului de droguri și demararea proiectelor finanțate prin fonduri europene din PNRR…

– Dincolo de acestea, însă, care considerați că este lucrul cel mai bun care s-a întâmplat, în 2022, în învățământul preuniversitar clujean?

– Cred că cel mai bun lucru a fost recunoașterea și aprecierea de care se bucură învățământul clujean la nivel național și internațional. Iată, la recenta festivitate de decorare a cadrelor didactice cu performanțe deosebite, organizată cu ocazia Zilei Naționale, de Președinție, din cele 7 cadre didactice premiate, 3 au fost din Cluj-Napoca. Un alt exemplu îl reprezintă vizitele dese pe care comisarul european pe educație, Mariya Gabriel, le face la Cluj-Napoca și modul apreciativ în care se raportează la învățământul clujean.

„Îmi doresc ca școala să fie deschisă la nevoile comunității”

– Dacă ar fi să schimbați ceva în sistemul de învățământ preuniversitar românesc, ce ați schimba, cu prioritate, și de ce?

– Îmi doresc să se producă modificările legislative care să permită aplicarea descentralizării, reforma curriculară adaptată vremurilor pe care le trăim, formarea cadrelor didactice, pentru a deveni agenți ai schimbării și facilitatori ai activităților de învățare, elaborarea de politici publice în care accentul să se pună pe formarea acelor competențe care să îi ajute pe elevi să se integreze cu ușurință pe o piață a muncii în continuă schimbare, să facă transferul cunoștințelor acumulate în situații noi de învățare, să fie adaptabili și conștienți de importanța dezvoltării personale, a învățării pe tot parcursul vieții, dar mai ales să fie educați în spiritul valorilor adevărate.

– Ce proiecte aveți pentru 2023, pentru îmbunătățirea calității educației în școlile clujene?

– Sunt multe probleme cu care se confruntă învățământul clujean. Unele vizează colaborarea, pe termen lung, cu autoritățile locale și județene pentru investiții masive în crearea de condiții optime pentru derularea procesului educațional, în toate școlile,  găsirea de soluții pentru reducerea învățământului simultan și asigurarea egalității de șanse elevilor din mediul rural cu cei din mediul urban, iar asta presupune comunicare eficientă.

Îmi doresc, de asemenea, reorganizarea rețelei unităților de învățământ tehnologic, corelarea mai bună a calificărilor pentru care școala îi pregătește pe absolvenți cu piața muncii, promovarea mult mai eficientă a învățământului profesional și dual, profesionalizarea managementului unităților de învățământ, scrierea și implementarea de proiecte educaționale pliate pe nevoile școlilor. De asemenea, îmi doresc continuarea proiectelor extracurriculare în parteneriat cu diferite instituții, ONG-uri, colaborarea mult mai strânsă cu mediul academic și mediul de afaceri clujean, deschiderea școlilor spre comunități, pentru a deveni acele resurse de coagulare a acestora, de creștere a nivelului de educație, în general. Consider că școala, alături de alte instituții care funcționează în comunitate, influențează nivelul de dezvoltare comunitară, încurajează sentimentul de apartenență al individului la aceasta și-l face responsabil de dezvoltarea ei. De aceea, îmi doresc ca școala să fie deschisă la nevoile comunității, să fie motorul dezvoltării comunitare,  să identifice acele domenii în care poate dezvolta parteneriate comunitare, alternative de petrecere a timpului liber pentru copii și tineri, activități extracurriculare de educație rutieră, educație pentru sănătate, antreprenoriat, voluntariat, ajutorarea vârstnicilor, a familiilor cu resurse financiare limitate care nu pot susține participarea copiilor la educație.

Rolul Inspectoratului Școlar Județean constă în identificarea acelor proiecte care să contribuie la dezvoltarea comunităților și în implementare lor, iar în județul Cluj educația este un domeniu care, prin rezultatele obținute, prin proiectele dezvoltate, aduce plus valoare comunităților și contribuie la creșterea imaginii acestora, uneori și în spațiul european, prin proiectele europene accesate de școli.

– Care este mesajul dvs pentru elevii, pentru părinții lor și pentru dascălii clujeni, la început de an nou calendaristic?

– Mesajul pe care doresc să îl transmit tuturor elevilor și cadrelor didactice este unul de susținere în toate provocările acestui nou an. Le cer cadrelor didactice să dea dovadă, în continuare, de răbdare, putere de muncă, empatie pentru elevi, să le fie alături, să le asigure suportul emoțional atât de necesar, să-i motiveze permanent și să le fie parteneri în procesul de învățare și de transformare. Traversăm, alături de întreaga omenire, o perioadă dificilă, în care nimic nu mai este cum a fost și care ne determină să ne schimbăm multe comportamente și să facem față multor emoții care ne încearcă. Chiar și în aceste condiții, nu trebuie să uităm că nu avem o profesie oarecare. Dincolo de procesul de transmitere de informații și formare de competențe, rolul nostru este de a face educație, de a transmite valori către generațiile tinere, iar acest rol nu încetează niciodată.

Același mesaj de încredere îl transmit și elevilor și părinților lor. Să aibă încredere în școală, în puterea educației de a schimba lumea, să fie receptivi la ceea ce cadrele didactice le transmit și să fie conștienți că totul se întâmplă pentru binele copiilor noștri.

Tuturor, le urez un An nou în care să fie sănătoși, să aibă parte de realizări personale și profesionale și să se bucure de momente memorabile, alături de cei dragi!

– Aceeași urare v-o adresăm și noi, dvs!

M. TRIPON

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut