În exclusivitate pentru FĂCLIA de Cluj: Dan LUCA: Datorită Brexit – integrare avansată la nivelul UE

Născut la Cluj-Napoca, Dan LUCA este în prezent Senior Director la trustul de presă EURACTIV, coordonând activitatea echipei de marketing din Bruxelles, Londra, Paris şi Berlin. În paralel este şi profesor asociat la universităţi din Bruxelles (VUB, ULB) şi SNSPA Bucureşti.

Făclia: Domnule Dan Luca, trăiţi de peste 20 de ani în Bruxelles. Cum se ajungea în anii ’90 în capitala Europei?
Dan LUCA: Cine crede că România este departe de Uniunea Europeană se înşeală. Acum 20 de ani eram aproape invizibili pe acest palier. Obţinerea vizei pentru a veni în Belgia era atunci o adevărată expediţie pentru un clujean. După un drum de o noapte la clasa a 2-a cu trenul, la primele ore ale dimineţii mergeam pe strada Dacia, la Consultatul Belgiei din Bucureşti, pentru a-mi depune dosarul de viză. Înghesuiala la gura consulatului era la ea acasă şi nu vreau să redeschid traume pentru cei care au trecut prin aceste experienţe. După obişnuita transpiraţie fizică şi psihică reuşeam să ţin în mână paşaportul cu mult râvnita viză în jurul orei 16 şi, fuga la Gara de Nord!. O nouă noapte „de vis” până la Cluj-Napoca, dar ce mai conta plecam în câteva zile la Bruxelles.

Făclia: Cu ce mijloc de transport ajungeaţi la Bruxelles în acea perioadă?
Dan LUCA: Nici vorbă de avion, trenul era rege pe atunci. Înarmat cu un bilet de o lună, Interel, am pornit calea Europei, iar după vreo 5 trenuri schimbate şi 24 de ore eram în Bruxelles. Nu ocoleam de dragul plimbatului cu trenul, dar Austria nu era încă în Schengen, ceea ce făcea ca drumul cel mai scurt posibil să treacă prin Praga. Cazarea cea mai ieftină din Bruxelles era oferită de hotelul Ascot, faimosul locaş al evreului plecat din România. Doamna Cristoiu mi-a oferit o cămăruţă de 8 metri pătraţi, ceva rezidenţă de pe rue Bordeaux, căci cam atâta puteam plăti, cu cele 400 mărci, o lună de cazare.

    Făclia: A meritat acest sacrificiu? Nu regretaţi pasul făcut?
Dan LUCA: Atunci când prietenii mei erau la Costineşti pentru vacanţa estivală, eu descopeream Uniunea Europeană de la kilomentrul zero, într-un Bruxelles care te cucereşte fără să îţi dai seama de ce. Şi să nu vă închipuiţi că cele 21 de zile de ploaie au fost plăcute, dar tot acel sistem clădit în jurul simbolului european e copleşitor, îţi dă forţa de a continua. Într-o lună de stagiu la Parlamentul European, mi-am făcut prieteni pentru o viaţă, iar cu mulţi dintre funcţionarii sau asistenţii de atunci sunt în contact, derulând apoi proiecte pline de sens. La mai bine de 20 ani de atunci rememorez acele săptămâni din capitala europeană, care m-au făcut să revin, pentru a fi ales în cadrul Comitetului Director al studenţilor europeni de la Bruxelles (în aprilie 1997), pentru a începe un master în studii europene la ULB (în septembrie 1997), pentru a lucra la EURACTIV (din 2001) şi pentru a derula alte iniţiative pe axul Bruxelles – România.

Făclia: Recent aţi participat la o nouă ediţie a European Business Summit. Care sunt noutăţile pentru viitorul Europei?
Dan LUCA: Acum 15 ani participam la prima mea ediţie a European Business Summit de la Bruxelles. Anul acesta a fost rândul unei întrebări generice: “What’s Next for Europe?”, care să ne invite la dezbaterile din cele două zile ale evenimentului (22-23 mai 2017). UE încearcă relansarea economică prin forţa industriei germane, a revoluţiei industriale, prin viziunea europeană a lui Macron, prin transformarea treptată a Brexitului în avantaj. Prin plecarea Marii Britanii din UE, Uniunea Europeană revine la matricea cooperării bilaterale, dar trece treptat şi la o integrare europeană avansată. Se aşteaptă rezultate concrete încă de la Summitul liderilor europeni din decembrie 2017. Voci din Bruxelles anticipează o Europă consolidată, clădită pe structura euro. Vom avea un buget al zonei euro, o taxare a zonei, o politică economică etc. Nu se va vorbi de mai multe viteze, dar vom avea o Uniune Europeană mare, în care România este deja prezentă din 2007, dar şi un nucleu dur numit Euroland…

   Făclia: Recent aţi iniţiat un grup pe lucru la nivelul Bruxelles-ului european în care faceţi propuneri concrete pentru Preşedinţia românească a Uniunii Europene din 2019. Despre ce este vorba?
Dan LUCA: Împreună cu 10 români din Bruxelles-ul european, am exprimat câteva idei despre Preşedinţia românească a UE. Este un exerciţiu care încearcă să implice românii activi în afacerile europene în dezbaterea despre succesul României în UE.  Preluarea Preşedinţiei Consiliului UE în 2019 constituie o oportunitate istorică pentru România de a-şi spori influenţa politică la nivel european pe măsura ponderii pe care România o are în UE din punct de vedere economic şi demografic. Este o oportunitate de a se afirma ca un partener de valoare, respectat de către ţările din nucleul dur al UE şi ca forţă pro-europeană printre statele din Europa Centrală şi de Est, în condiţiile în care ţări precum Ungaria sau Polonia par să se îndepărteze de idealul european şi întreţin relaţii tensionate cu instituţiile europene.

   Făclia: Ne puteţi da câteva idei concrete  din studiu?
Dan LUCA: Cu mare plăcere. Lista priorită?ilor politice nu ar trebui să fie prea lungă – maxim 6 priorităţi, dar care să aibă impact. Ar trebui să existe o combinaţie de obiective pe termen scurt şi altele pe termen lung, unde România îşi va putea lăsa amprenta. România trebuie să îşi asume un rol major în definirea agendei europene pentru perioada post-2020. Aş face referire la implementarea reformelor Agendei Digitale sau a Noii Agende pentru Competenţe în Europa, de pe urma cărora România ar beneficia enorm. Printre interesele evidente se numără şi domeniul energiei. O serie de atuuri cum sunt mixul energetic divers, know-how-ul tehnologic, resursa umană în domeniu şi activele plasează domeniul energetic în topul politicilor unde putem da dovadă de leadership dintr-o astfel de poziţie. De asemenea, la temele de interes general sau la cele care vor fi identificate de comun acord cu celelalte două ţări care vor forma trio-ul, cred că ar fi oportun ca România să pună pe agendă teme precum: libera circulaţie a lucrătorilor, incluziunea socială, combaterea sărăciei; aprovizionarea cu energie sustenabilă şi verde; viitorul Europei şi strategia UE pentru perioada până în  2030.

    Făclia: Propuneţi şi idei concrete pentru relaţionarea instituţiilor româneşti cu cele din Bruxelles?
Dan LUCA: România dispune la Bruxelles de specialişti foarte bine pregătiţi şi cu o vastă experienţă în toate domeniile de activitate. Aceştia trebuie implicaţi într-un mod coordonat şi strategic în pregătirea Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene astfel încât expertiza acestora să fie utilizată la maxim.  Fiecare dintre aceşti români poate juca rolul unui ambasador, prin urmare, implicarea lor în pregătirea Preşedinţiei trebuie luată în serios.  Celor 2.500 de români implicaţi în procesul decizional trebuie să li se ofere o platformă de interacţiune. În prezent, există diferite forumuri şi întâlniri informale, însă ele trebuie consolidate şi repetate, eventual grupate pe anumite subiecte. Misiunea acestor întâlniri nu ar trebui să fie aceea de a schiţa agenda românească a Preşedinţiei, ci de a defini mai bine implicarea României în UE pe termen lung. O idee concretă ar putea fi organizarea unor workshop-uri sau dezbateri între funcţionarii din Bucureşti care lucrează în afaceri europene cu cei din Bruxelles, inclusiv reprezentanţi ai instituţiilor, societăţii civile şi ai organizaţiilor de lobby.

Articole din aceeasi categorie

One Response to În exclusivitate pentru FĂCLIA de Cluj: Dan LUCA: Datorită Brexit – integrare avansată la nivelul UE

  1. traian

    O precizare: Doamna Cristoiu este din Dej,absolventa a Liceului Andrei Muresanu.