IICCMER: O nouă campanie de investigații arheologice la Periprava

O nouă campanie de investigații arheologice (a V-a) în localitatea Periprava, având ca obiectiv căutarea și recuperarea rămășițelor pământești ale deținuților politici decedați în fosta colonie penitenciară ce a funcționat în apropierea localității, va fi organizată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), începând cu ziua de 16 iulie.

În campaniile arheologice din anii anteriori (2013 și 2015-2017) au fost descoperite și cercetate 31 de morminte de deținuți. Toate osemintele defuncților au fost extrase și recuperate, fiind transportate la Serviciul de Medicină Legală din Tulcea, iar ulterior transferate pentru analize specializate la Institutul Național de Medicină Legală din București, unde se realizează și testele ADN, în vederea stabilirii identității persoanelor decedate.

Conform celor anunțate de reprezentanții Institutului, în campania din acest an se vor continua săpăturile în cimitirul din localitate, prin deschiderea unor noi suprafețe arheologice. Cercetările vor fi efectuate de un colectiv de arheologi și istorici de la IICCMER și instituțiile muzeale colaboratoare (Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei Cluj-Napoca, Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, Muzeul de Istorie și Științele Naturii Aiud și Muzeul de Istorie Turda), alcătuit din Horațiu Groza, Marius Oprea, Constantin Petre, Gheorghe Petrov, Gabriel Rustoiu, Paul Scrobotă, Florin Soare și Constantin Vasilescu.

La începutul anilor ’50 Periprava a funcționat ca secție a Formațiunii Chilia, devenind, de la 1 iulie 1957, o unitate penitenciară de sine stătătoare (Formațiunea 0830). Scopul oficial al înființării coloniei a fost construirea unui dig între localitățile Periprava și Sfiștofca, drept măsură de protecție împotriva inundării terenurile ce urmau să fie defrișate de stuf și apoi desțelenite. De asemeni, se avea în vedere și înălțarea șoselei din comuna Periprava pe o distanță de mai mulți kilometri. Începând din 1959, în zonă au fost aduși inclusiv mii de deținuții politici, care au devenit majoritari în colonie, până în 1964, când au fost aplicate grațierile colective.

„Scopul nedeclarat și subînțeles al transferurilor de deținuți a fost exploatarea brutală a muncii acestora și supunerea lor la un regim cu valențe de exterminare. Condițiile nefavorabile din perioada în care unitatea a funcționat ca formațiune independentă au dus la decesul a cel puțin 124 de deținuți, identificați nominal, în majoritate politici, dar și de drept comun. Conform informațiilor documentare, precum și a numeroaselor mărturii ale foștilor deținuți politici care au supraviețuit detenției din lagărul de la Periprava, decesele au fost cauzate de înfometare, de frigul din sezonul rece, de lipsa apei potabile și a asistenței medicale, de accidente survenite în condiții de muncă istovitoare și de regimul de detenție pe care mulți l-au îndurat în lagărele și închisorile unde au fost încarcerați anterior. Unii dintre deținuți au fost împușcați în diferite împrejurări, mai ales în cursul unor tentative de evadare” – se precizează într-un comunicat al IICCMER, remis presei.

Conform aceluiași document, printre cei răspunzători pentru ceea ce s-a întâmplat în colonia de la Periprava „se află mai multe persoane, de la comandanți, șefi de secții, personal sanitar și administrativ și până la simpli gardieni, care în virtutea funcțiilor au ordonat, tolerat sau aplicat un regim de detenție care avea ca principal scop distrugerea rezistenței fizice și morale a deținuților, iar în cazul celor ale căror resurse de viață se epuizau, decesul”. ”Există, de asemenea, vinovăția indiscutabilă a înalților responsabili din conducerea Ministerului Afacerilor Interne și, în ultimă instanță, a liderilor de partid și de stat din acea perioadă, asemenea practici fiind dictate sau sugerate pe cale ierarhică” – spun reprezentanții Institutului.

Investigațiile din acest an se vor desfășura în prezența reprezentanților Secției Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, instituție care a fost sesizată de IICCMER în privința persoanelor decedate în lagărul de la Periprava și a locului unde acestea au fost înhumate, pe acest caz fiind deschis, în anul 2015, un dosar de cercetare penală.

M. TRIPON

Articole din aceeasi categorie