Ierusalimul inflamează spiritele la Bucureşti

Tema relocării capitalei Israelului de la Tel Aviv la Ierusalim, ceea ce implică şi mutarea ambasadelor, agită spiritele pe malul Dâmboviţei. Preşedintele Klaus Iohannis a luat deja atitudine vizavi de intenţia Guvernului pe acest subiect, iar ieri i-a chemat pe primul ministru şi pe ministrul de Externe la Cotroceni, pentru a lămuri lucrurile în privinţa relaţiilor României cu statul Israel. După cum se vede, în România s-au conturat, şi de această dată, două poziţii contrare în privinţa mutării ambasadei: una pro-mutare, susţinută de Guvern, şi una contra, adoptată de Preşedinţie.
Este greu de estimat, chiar şi de către experţii în politică externă, care dintre cele două atitudini ar putea avea efecte benefice pentru România. Din păcate, aşa cum s-a întâmplat în majoritatea cazurilor, se pare că lucrurile nu pot fi judecate în alb sau negru, ci în mai multe nuanţe de gri. Astfel spus, o decizie în acest sens, îndiferent care ar fi ea, ar putea avea avantaje dar şi dezavantaje. Ceea ce este însă sigur este că, la ora actuală, o hotărâre în privinţa politicii externe a României nu poate fi luată unilateral de Guvern, indiferent care ar fi acela, fără a consulta şi ajunge la un consens cu preşedintele statului. Cel puţin asta spune Constituţia. În acest context, graba Guvernului de a lua o hotărâre pe această temă, indiferent de relaţiile şi animozităţile care există între Guvern şi preşedinte, este cel puţin suspectă şi de natură a lăsa loc la diverse speculaţii.

Iată una dintre acestea, tot mai vehiculată în spaţiul public. Se spune că liderul PSD Liviu Dragnea, cel care dirijează din umbră activitatea Guvernului, încearcă să profite de subiectul Ierusalim pentru a intra în graţiile americanilor (care deja şi-au mutat ambasada), şeful social democraţilor sperând probabil că asta l-ar ajuta să-şi rezolve problemele de imagine (şi nu numai). Tot Dragnea ar încerca, pe această cale, să se apropie şi de liderii statului Israel, considerând că în acest mod va obţine un fel de certificat de garanţie pe plan politic. Cât de reală este o asemenea supoziţie este greu de spus. Este însă evident că nu trebuia creat cadrul pentru apariţia unor astfel de speculaţii.

Însă, e cert că lucrurile nu vor fi deloc simple în ceea ce priveşte relaţiile României cu Uniunea Europeană. Şi asta pentru că ne aflăm într-o perioadă în care ţara noastră trebuie să dea dovadă de credibilitate şi consecvenţă la nivel european. Se impune acest lucru, în primul rând, pentru că România va prelua anul viitor preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. În al doilea rând, ţara noastră trebuie să fie credibilă la Bruxelles pentru că ne aflăm în plin proces de negociere a bugetului Uniunii pentru perioada 2021-2027, iar ţara noastră are nevoie să-şi joace cartea cât mai bine pe acest plan pentru a beneficia în continuare de alocări financiare consistente pentru dezvoltare, în special în domeniile agriculturii şi infrastructurii. Or, cu opinii divergente faţă de a celorlalte state din Uniune, mai ales într-un domeniu atât de sensibil cum este politica externă, nu ştim cum România îşi va putea impune punctul de vedere şi va reuşi să-şi valorifice poziţia de deţinător al preşedinţiei Consiliului UE.

Cosmin PURIŞ

Articole din aceeasi categorie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *