FUNDAŢIA CULTURALĂ “CARPATICA”. Revista Oraşul nr. 42-43 (2017)

Revista Oraşul nr. 42-43 (2017), revistă de cultură ce apare sub egida Fundaţiei Culturale “Carpatica”, cu sprijinul Primăriei şi Consiliului local Cluj-Napoca, oferă cititorilor ei o mare diversitate de articole în cele 198 de pagini, cât numără acest ultim număr, impecabil realizat din punct de vedere grafic. Merită menţionate în special cele câteva articole de întâmpinare a Centenarului Marii Uniri, semnate de reputatul istoric clujean, academicianul Ioan-Aurel Pop. Semnează, în această secţiune, diverse materiale destinate întâmpinării Centenarului Marii Uniri: Horia Bădescu, Mircea Popa, Vasile Lechinţan, Ionel Vitoc. De asemenea, merită semnalat portretul convingător al Dr. Amos Frâncu, semnat de Vasile Lechinţan, care trasează principalele repere biografice ale celui care a fost unul din artizanii Marii Uniri a Transilvaniei cu patria mamă, cel care a fost numit ”tribunul moţilor”. Avocat şi om politic, Amos Frâncu a fost apărătorul memorandiştilor în anul 1894. Tot el va duce la Alba Iulia un credenţional eliberat la 27 noiembrie 1918 de adunarea electorală a Cercului Electoral II din Cluj, va înfiinţa, în capitala Transilvaniei, Senatul Naţional Român din Cluj şi gărzile moţilor. La moartea lui Amos Frâncu, marele istoric Nicolae Iorga avea să exclame: „A murit în Ardeal un om cum nu se va mai găsi un altul.” Despre evenimentele premergătoare Marii Uniri scrie şi Teodor Mateescu în articolul „Români în prima linie a marelui război”. Cornel Sigmirean este autorul unui articol intitulat „Solidarităţi naţionale la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea: «Societatea Transilvania»”. După cum revista clujeană şi-a obişnuit deja cititorii, şi în acest număr este evocat „Clujul interbelic” prin intermediul unor fotografii de epocă, rubrica fiind rodul cercetărilor de arhivă ale pasionatului cercetător care e Vasile Lechinţan. Acest exerciţiu de memorie este continuat şi în paginile următoare, în care sunt evocaţi, în scurte, emoţionante articole, ilustre personalităţi ce s-au retras recent în lumea umbrelor: Horia Colan (evocat de arh. Ionel Vitoc), Augustin Buzura (evocat de criticul Titu Popescu), Dan Sergiu Hanganu („arhitect canadian de origine română”) şi Avram Andea (evocat de Mircea Popa). Părintele Ioan Chirilă scrie despre „Oraşul celor şapte biserici: Cluj-Napoca, Biserica Latină”.

În cadrul rubricii „Istorie şi cultură” se poate savura episodul X din „Enciclopedia Clujului”. Un interesant capitol de istorie trăită este cel intitulat „România şi Ungaria în ultimii ani ai războiului rece (1987-1989)”, o excelentă evocare a istoricului şi diplomatului dr. Alexandru Ghişa. George Albuţ îşi continuă, cu mult farmec, istorisirile de fost diplomat, în două secvenţe memorabile: „Consul în regim de avarie” şi „Un diplomat român declarat «persona non grata» la Budapesta”. Reuşita acestui ultim număr al revistei „Oraşul” este asigurat şi de contribuţiile unor alţi autori: Michaela Bocu, Radu Ioan Munteanu, Negoiţă Lăptoiu, Ina Hudea, Marcel Mureşeanu („Monede şi monade”), Constantin Cubleşan, Constantin Râpă, Mariana Bojan, Ioan Baba, Iulia Iacob, Mihai Gligan, Ioana Redinciuc, Dinu Bălan, Sînziana Mureşeanu (cu traduceri din poezia egiptencei Fatma Kandil), Adrian Ţion, Virgil Mihaiu, Ioan Pavel-Azap, Radu Constantinescu, Constantin Zărnescu, arh. Dorin Boilă, Lazăr Marian, Ilie Rad, Ovidiu Pecican, Florian Dumitru Soporan, Petre Cichirdan, Ion Cristofor, Andrei Sabin Faur, Andrada Lavinia Jucan, Ana Fabian, Viorel Hodiş (cu remarcabila rubrică „Cum vorbim, cum scriem”).

Articole din aceeasi categorie