Frumuseţea femeii creştine stă în omul cel tainic al inimii

Sub acest generic de mare reverberaţie biblică, la Casa de Cultură a Studenţilor din Cluj-Napoca s-a desfăşurat un spectacol folcloric extraordinar, cu participarea unor valoroşi artişti ai genului veniţi din Oltenia, Banat, din ţinutul Pădurenilor şi al Năsăudului. În organizarea Parohiei Ortodoxe „Sfântul Toma”, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitul Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, sâmbătă seara, unul dintre cei mai respectaţi şi îndrăgiţi preoţi ai Clujului, Dănuţ Goga, a invitat doamnele şi domnişoarele din parohie, aşa cum a făcut-o şi în anul trecut, la un mare şi reuşit spectacol folcloric. Fără bilet de intrare, valoarea scenică a spectacolului a fost asigurată de unii dintre cei mai consacraţi interpreţi ai folclorului românesc: Angelica Stoican, Niculina Stoican, Ramona Viţa, Nicu Novac, Cristian Pomohaci, Bogdan Toma şi cunoscutul Ansamblu „Dor Transilvan”, aflat sub egida Companiei de Transport Public Local Cluj-Napoca şi coordonat de directorul artistic Tiberiu Groza, regizorul şi prezentatorul acestei manifestări de suflet dedicată celor ce ne dau viaţă.

În aplauze încărcate de respect şi bucurie, Înaltpreasfinţitul Andrei a vorbit despre frumuseţea sufletului femeii creştine, a cărei podoabă sfântă este definită de un duh blând şi liniştit, ce ar trebui să contamineze lumea de azi, care nu are linişte şi nici înţelegere în România.

Apreciind cum se cuvine iniţiativa şi eforturile preotului paroh Dănuţ Goga în organizarea acestui plăcut eveniment, Mitropolitul a felicitat, în avans, femeile din municipiu şi zona aflată în subordinea Mitropoliei, dorindu-le spor în toate, sănătate, binecuvântare şi La Mulţi Ani!

La rândul său, slujitorul altarului Bisericii „Sf. Toma” a mulţumit Înaltpreasfinţitului Andrei pentru cuvintele de lumină, înţelepciune şi binecuvântare, precum şi domnilor Liviu Neag, Virgil Ardelean şi fraţilor Mureşan, pentru sprijinul dezinteresat oferit cu mare generozitate în reuşita acestei manifestări dedicate Femei i.

Spectacolul a debutat cu o suită orchestrală susţinută de instrumentiştii formaţiei „Dor Transilvan”, dirijată de Fazekaş Csaba, pe care admirabilul prezentator, Tiberiu Groza, a „pârât-o” ca fiind „cea mai profesionistă orchestră de… amatori din Transilvania”. Fiind un mare cunoscător al genului, apreciem că acesta nu a greşit cu nimic, dacă luăm în considerare profesionismul de care au dat dovadă aceşti instrumentişti în a susţine pretenţioasele recitaluri ale artiştilor ce au bucurat sufletele sutelor de doamne, domnişoare şi chiar domni, care au sărbătorit 8 Martie în… 4 februarie, adică înaintea intrării în Postul Sfintelor Paşti.

Şi, cum muzica provoacă dansul, frumoasele perechi de băieţi şi fete din Ansamblul „Dor Transilvan”, îmbrăcate în strai popular, au oferit publicului momente de adevărată virtuozitate în Suita de pe Câmpie.

După un alt intermezzo orchestral, a intrat în scenă Bogdan Toma, un tânăr talentat, care duce mai departe, ca într-un adevărat testament artistic, cântecele pădurenilor lui Drăgan Muntean.

Prin ţinută şi joc, Fetele de la Căpâlna, din „Dor Transilvan”, nu au mimat, ci au jucat ca în vatra Căpâlnei, iar pentru frumuseţea coregrafică şi interpretativă au primit mulţumirile asistenţei. Şi tot cu aplauze a salutat publicul apariţia lui Nicu Novac, care nu de mult a sărbătorit 35 de ani de legământ cu cântecul şi scena, cântând şi doinind şi de această dată şi aducând cele mai valoroase piese din repertoriul său, cules cu migală din munţii Caraşului, dintre care amintim: „Cu opinca găurită”, „Salcia plângătoare”, „Mi-a albit părul de-acuma”, Eu mi-s nana de la sat” etc. Splendidul recital folcloric bănăţean, în care s-a intercalat o suită de dansuri năsăudene ce a impresionat sala, a continuat cu recitalul de mare ţinută al solistei Ramona Viţa, acompaniată de orchestră şi de soţul ei, dovedind că, şi prin valoroşii săi artişti, Banatul îi… fruncea.

Şi cum interferenţele geografice şi folclorice dintre Banat şi Oltenia sunt inevitabile, reîntâlnirea publicului iubitor de folclor autentic cu mama şi fiica Mehedinţiului, Angelica şi Niculina Stoican, a generat o adevărată explozie de bucurie în sala de spectacole. Valenţele lor interpretative şi creatoare, trăirile autentice ce respectă tradiţia din zona masivului muntos, de unde au cules şi pus în valoare cântecele, au îmbogăţit tezaurul folcloric românesc.

Cântecele lor au frumuseţea muntelui şi limpezimea apelor sale, iar veşmintele au câte ceva din culorile anotimpurilor. Dacă ar fi să-l parafrazăm pe regretatul poet Grigore Vieru, ar trebui să adăugăm că: „În glasul Angelicăi, s-a adunat întreaga jale şi întreaga lumină a Ţării Româneşti”. Nu degeaba spune artista: „Eu mă-ngân cu florile şi privighetorile”…, dar şi cu fluierul şi tălăngile mioarelor, am adăuga noi, care îi stimulează gustul poetic pe care-l exersează cu real talent.

Şi, cum aşchia nu sare departe de buturugă, Niculina îşi urmează, ba chiar îşi concurează mama. Şi bine face!

Pentru a nu fi acuzat de prea mult patriotism mehedinţean, mai adaug faptul că recitalul Niculinei Stoican nu a transmis doar valoarea melosului popular, ci şi o căldură sufletească deosebită, ce a consolidat o puternică legătură cu publicul clujean. Artista, actualmente director al Ansamblului artistic „Maria Tănase” din Craiova, a susţinut la Cluj-Napoca patru concerte în ultimele 12 luni, încheindu-şi aici periplul artistic din 2016 şi începând acest nou an tot la Cluj-Napoca.

Angelica, care nu a mai concertat de 15 ani în municipiul nostru, şi-a început acum programul cu Balada lui Tudor Vladimirescu, urmată de câteva piese care au consacrat-o şi pentru care a primit multe premii şi distincţii la numeroase concursuri şi festivaluri folclorice şi meritate aplauze în ţară, dar şi în Cipru, Belgia, Olanda, Franţa, Germania, Iugoslavia, Bulgaria, Luxemburg şi SUA. Prezentarea făcută valoroasei interprete de Tiberiu Groza a evidenţiat nu numai colaborările artistei cu personalităţi de marcă din domeniul etnomuzicologiei, ci şi împlinirea sa ca autor al volumului (în ediţie revizuită şi adăugită) „Rădăcini şi Ravenic – baladă şi cântec, obiceiuri şi legende din Plaiul Muntelui Mehedinţi”. Un volum memorabil, ce poartă pe coperta a IV-a cuvintele marelui poet Adrian Păunescu: „…Frumoasa şi misterioasa amazoană, care intră în casele spectatorilor de televiziune călare pe un cal nervos, a înţeles că vine un moment în care locul cel mai potrivit pentru o femeie cu vocaţie şi minte este în bibliotecă, sub protecţia coperţilor unei cărţi valoroase. Aşa cum şi e aceasta”! Doamnele Mehedinţilor, mamă şi fiică, şi-au unit apoi vocile în recital, primind aprecierea publicului prin ropotele de aplauze ce le-au însoţit.

Flori, multe, multe flori şi aplauze a primit şi preotul – interpret Cristian Pomohaci, al cărui repertoriu, pigmentat cu întâmplări din vecinătatea altarului, a acţionat ca un adevărat medicament tonifiant pentru sufletul sărbătoritelor, care au mulţumit, tot prin aplauze, atât părintelui Dănuţ Goga, cât şi prezentatorului Tiberiu Groza, pentru această seară de mare ţinută artistică, dedicată femeii creştine.

Dumitru VATAU

Articole din aceeasi categorie

One Response to Frumuseţea femeii creştine stă în omul cel tainic al inimii

  1. Pingback: Frumuseţea femeii creştine stă în omul cel tainic al inimii – Romania 24