Front comun pentru obţinerea autonomiei teritoriale, locale şi culturale

Liderii Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, Partidului Civic Maghiar şi Partidului Popular Maghiar din Transilvania au semnat, ieri, la Cluj-Napoca o declaraţie comună privind obţinerea autonomiei de către maghiarii din România. Liderul UDMR, Kelemen Hunor a declarat că, la fel ca şi în alte state din Europa, autonomia reprezintă cheia rezolvării problemelor, spunând că formaţiunile semnatare

a documentului de la Cluj-Napoca au ca obiectiv obţinerea a trei tipuri de autonomie: locală, regională şi culturală. „Acum câteva luni, cu ocazia aniversării a 25 de ani de la declaraţia adoptată la Cluj, am spus că ar trebui să găsim o declaraţie comună în care să reiterăm acele principii care de 28 de ani ne conduc în viaţa politică din România. Acest text a fost finalizat în decembrie anul trecut. Acum 28 de ani, în primul program al UDMR a fost trecut un deziderat cu care, indiferent ce s-a întâmplat, cu toţii am fost de acord. Acest deziderat a apărut şi în programele politice. Din acest punct de vedere, acest deziderat nu s-a schimbat. Este adevărat că au fost perioade când problematica autonomiei a dezbinat reprezentanţii partidelor politice maghiare. Noi credem că, în contextul aniversării a 25 de ani de la Declaraţia politică de la Cluj, este un moment important să reiterăm acele deziderate, să vorbim de acele forme de autonomie care vor crea cadrul instituţional pentru păstrarea identităţii naţionale şi culturale în România şi vor contribui la dezvoltarea societăţii la modul general. Noi credem că aşa cum a funcţionat şi în alte state în Europa, autonomia este cheia rezolvării problemelor legate de păstrarea identităţii etnice, a culturii şi limbii maghiare pe pământul natal. Este adevărat că în anul Centenarului am propus şi propunem un dialog cu majoritatea românească. Este un moment bun să vorbim despre promisiunile de la Alba Iulia de acum 100 de ani. Cred că prin dialog şi cu ajutorul majorităţii româneşti putem găsi acele rezolvări, modalităţi legislative prin care dezideratele comunităţii maghiare din România pot fi îndeplinite”, a spus Kelemen Hunor. Liderul UDMR a adăugat că obiectivele celor trei formaţiuni politice vizează obţinerea a trei tipuri de autonomie: locală, culturală şi teritorială. Cât priveşte modul în care pot fi realizate aceste deziderate, Kelemen Hunor a menţionat că problema autonomiei culturale se poate rezolva în Parlament, existând în acest sens un proiect de lege. Cât priveşte obţinerea autonomiei locale şi regionale, liderul UDMR a explicat că atingerea acestui obiectiv este posibil doar prin amendarea Constituţiei. ”E nevoie de o amendare a Constituţiei, se va vorbi de o reformă administrativă, cea actuală e din perioada lui Ceauşescu, toată lumea spune că este nevoie de o astfel de reformă, dar sunt discuţii. Am convingerea că trebuie amendarea Constituţiei şi legile discutate şi amendate, dar e nevoie de un dialog cu majoritatea românească şi o viziune din partea noastră. Argumente sunt raţionale, ar trebui o discuţie fără prejudecăţi. O nouă Constituţie este aproape imposibil de realizat”, a mai spus Kelemen Hunor.

La rândul său, preşedintele PCM, Biro Zsolt, a adăugat că partidul pe care îl reprezintă a pornit pe un nou drum, pe calea dialogului. ”Dat fiind faptul că stăm acum la aceeaşi masă toate partidele maghiare este un succes. În 1992 când s-a semnat declaraţia de la Cluj nu eram în politică, semnarea unui document care priveşte principiile dă o semnificaţie acestuia”, a spus Biro.

Liderul PPMT, Szilagyi Zsolt este de părere că prin demersul de la Cluj-Napoca de ieri partidele maghiare din Transilvania reafirmă valorile pe baza cărora au pornit politica în 1990, iar faptul că se pot alinia după un text comun înseamnă că, în comunitatea maghiară, doleanţa diferitelor forme de autonomie este viabilă. „Credem că România, cu ocazia Centenarului, se poate transforma într-o ţară mai bună care oferă sentimentul de a fi acasă şi pentru maghiarii care trăiesc în Transilvania. Autonomia este declaraţia supremă de loialitate faţă de statul român, noi privind românii din Transilvania ca partenerii noştri strategici, ei realizează că România trebuie să fie o ţară care respectă drepturile noastre, că existenţa noastră în România este o valoare, nu un pericol. (…) Este un moment al alianţei între partidele maghiare, în care să identificăm şi proiecte comune, paşi politici care pot fi realizaţi împreună”, a spus liderul PPMT. Acesta a mai spus că prin faptul că partidele maghiare se aliniază la un text care are ca bază declaraţia de la Cluj-Napoca din 1992 arată că doleanţa maghiarilor privind obţinerea libertăţii este legitimă şi viabilă.

Întrebat dacă iniţiativa celor trei partide maghiare de a face front comun în lupta pentru autonomie vine ca urmare a presiunilor făcute în acest sens de Victor Orban şi FIDESZ, liderul UDMR, Kelemen Hunor a spus nu există o astfel de presiune din partea Budapestei. „Nu există nicio presiune, nu există nicio solicitare. Guvernele, indiferent dacă vorbim de guvenrul actual sau Guvernul Antal din 90, au arătat că vor susţine toate dezideratele comunităţii maghiare din România. Nu a fost nicio solicitare să ne aşezăm la masă cu PCM şi PPMT”, a spus Kelemen Hunor. Szilagyi Zsolt a ţinut să nuanţeze că prin faptul că există un guvern maghiar îi susţine pe maghiarii din România şi nu poate decât să îi bucure.

Ce e interesant e faptul că tot ieri europarlamentarul Laszlo Tokes a anunţat, la Oradea, că în 2018 Consiliul Naţional al Maghiarilor din Transilvania (CNMT) sărbătoreşte anul autodeterminării naţionale maghiare şi îşi va organiza programul corespunzător. Potrivit preşedintelui CNMT anunţul privind anul autodeterminării este ocazionat de împlinirea a 100 de ani de la înfiinţarea Consiliului Naţional din Transilvania, condus de István Apáthy, organizaţie pe care CNMT o consideră predecesor de drept. László Tõkés a spus că românilor care serbează centenarul unirii Transilvaniei cu România li se cuvine respect, însă trebuie admis că maghiarii din Transilvania nu au motiv de sărbătoare, deoarece ei “nu se pot simţi acasă în patria lor”. Europarlamentarul este de părere că atât pentru români, cât şi pentru maghiari cel mai mare cadou cu ocazia centenarului ar fi sfârşitul postcomunismului, continuarea schimbării de regim, şi, totodată, schimbarea de regim în domeniul politicilor privind minorităţile.

C.P.

Articole din aceeasi categorie