Frăţia secesionistă

Coordonatorul departamentului de politică externă al Partidului Democrat European Catalan, Marc Gafarot i Monjó a făcut, recent, o vizită – spune el, „particulară” – prin România, context în care a ajuns şi la Cluj-Napoca, unde a susţinut o conferinţă de presă. El a ales să vorbească – unde altundeva decât în sediul Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT)? – despre situaţia din regiunea Catalonia din Spania, dar şi despre – atenţie! – importanţa obţinerii de maghiarii din Transilvania a autonomiei.

Desigur, ne putem întreba de ce reprezentantul partidului secesionist catalan a ţinut neapărat să facă o conferinţă de presă în sediul unui partid politic, din moment ce a venit într-o vizită privată. Evident, nimic nu este întâmplător. Se ştie foarte bine că legăturile dintre PPMT şi separatiştii catalani sunt destul de vechi, nu de puţine ori reprezentanţii celor două entităţi putând fi văzuţi la acţiuni cu caracter separatist-autonomist derulate în România. Un exemplu în acest sens este mitingul pro-autonomie organizat, în 10 martie 2016, la Târgu Mureş, de Consiliul Naţional Secuiesc, la care a luat parte însuşi Marc Gafarot i Monjó. Acesta a putut auzit atunci, pe lângă sloganurile autonomiste, o serie de scandări cu caracter xenofob: “Opincari, plecaţi acasă!”, “Să piară Trianonul!”, “Ţinutul Secuiesc nu e România!”, “În Bucureşti toţi sunt ţigani!”.

Mai mult decât elocvent în privinţa relaţiei de susţinere reciprocă dintre PPMT şi separatiştii catalani este comunicatul emis în 4 octombrie 2017 de conducerea entităţii politice, împreună cu organizaţia soră – Consiliul Naţional al Maghiarilor din Transilvania -, în care se arăta solidarizarea cu soarta “poporului catalan”. Totodată, în acel mesaj, liderii PPMT încercau să sublinieze că există o paralelă cu situaţia din Transilvania. Mai exact, se arăta că Transilvania nu este România şi că este o zonă cu o identitate proprie, care a fost în decursul lungii sale istorii de mai multe ori un principat de sine stătător decât o parte a unei ţări. PPMT vorbeşte despre Transilvania ca fiind ‘’o zonă cu o identitate proprie”, diversiune începută şi intens vehiculată după Primul Război Mondial de cercurile iredentist revizioniste, cu scopul de a se ajunge la federalizarea României (Transilvania, Moldova şi Muntenia).

De altfel, deloc suprinzător, această idee, cum că Transilvania este ‘’altceva’’, a fost atinsă şi de Marc Gafarot i Monjó în conferinţa sa de presă de la Cluj-Napoca, acesta arătând că ‘’în societăţile ca Transilvania şi Catalonia există comunităţi care nu urmează direcţia principală a ţării’’ şi că ‘’sunt români în Transilvania care au opinii diferite despre politica administraţiei interne a României’’.

Dar să nu credem că doar liderii PPMT sunt suporteri ai minţilor bolnave care vor să confişte Catalonia. Astfel, aflăm din presa locală de limbă română din Harghita că liderii UDMR, Antal Arpad – primar al municipiului Sfântu Gheorghe, şi Tamas Sandor – preşedinte al Consiliului Judeţean Covasna s-au aflat în Catalonia, la Barcelona, chiar în ziua referendumului pentru independenţă. Până acum UDMR nu a elucidat misterul vizitei celor doi la Barcelona în acea zi tumultoasă, însă e puţin probabil ca scopul să fi fost unul strict turistic sau “privat”, mai ales că UDMR a prezentat, anii trecuţi, în repetate rânduri, modelul catalan drept exemplu pentru autonomia Ţinutului Secuiesc.

Cosmin PURIŞ

Articole din aceeasi categorie

One Response to Frăţia secesionistă

  1. Unu

    Oare nu știa SRI cine e individul, oare nu putea Poliția să-l întoarcă la frontieră? Cine nu își recunoaște dușmanii, va pierii de mîna lor. Sat fără câini.