Fostul ambasador al R. Moldova în SUA, Igor Munteanu: Mai puţină asistenţă economică europeană înseamnă mai multă influenţă rusească

Republica Moldova continuă să se confrunte cu provocări interne majore menite să submineze procesul democratic din această ţară şi să deturneze parcursul european. Printre demersurile care pot avea consecinţe devastatoare pentru Republica Moldova prin menţinerea sistemului oligarhic la putere se numără proiectul de revizuire a sistemului electoral. Deşi Comisia de la Veneţia a criticat proiectul privind trecerea de la sistemul proporţional pe liste la cel mixt, Partidul Democrat controlat de oligarhul Vlad Plahotniuc şi Partidul Socialiştilor din Republica Moldova, din care provine preşedintele Igor Dodon, par să meargă mai departe cu proiectul pentru a-şi asigura controlul asupra puterii în urma alegerilor din 2018. Fostul ambasador al Republicii Moldova în SUA, Igor Munteanu, în prezent director al Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale “Viitorul” de la Chişinău, vorbeşte într-un interviu acordat ziarului Făclia, despre efectul deciziei Comisiei de la Veneţia în cazul proiectului privind sistemul electoral mixt dar şi despre implicaţiile arestării primarului municipiului Chişinău, Dorin Chirtoacă.

Rep: Cum a fost primit la Chişinău avizul Comisiei de la Veneţia în cazul proiectului privind sistemul electoral mixt?
Igor Munteanu: Mixt. Oponenţii schimbării sistemului electoral au fost încântaţi să li se dea dreptate prin vocea respectată a experţilor Comisiei şi OSCE/ODIHR, în timp ce partizanii iniţiativei de revizuire a sistemului electoral din RM s-au repliat prin a interpreta în felul lor specific Opinia Comună a celor două instituţii, extrăgând din aceasta referinţa că, “alegerea sistemului electoral este decizia suverană a statului” , ceea ce înseamnă, în opinia lor, că Opinia Comisiei de la Veneţia conţine un simplu aviz tehnico-juridic şi nicidecum o obligaţie imperativă. Este imposibil să conciliezi aceste două puncte de vedere, ceea ce înseamnă că autorii proiectului de lege şi-au dorit răspunsul Comisiei exclusiv pentru a-şi legitima acţiunea, nu pentru a o conforma rigorilor şi standardelor existente în spaţiul Consiliului Europei. Este util în această privinţă să vedem că mai multe instituţii europene au punctat clar mesajul că Opinia Comisiei de la Veneţia şi OSCE/ODIHR recunoaşte existenţa unor îngrijorări serioase în contextul politic actual şi că polarizarea legată de această iniţiativă legislativă nu demonstrează un mediu favorabil consensual între principalii actori politici din RM pentru o schimbare atât de radicală a sistemului electoral – de la proporţional spre mixt, cu prevalenţa sistemului uninominal majoritar. Motivele sunt de ordin tehnic – proiectul propus de liderii PD este scris prost, urmăreşte să sporească riscul de a transforma alegerea candidaţilor în circumscripţiile uninominale într-o paradă a sacilor de bani, a corupţiei excesive şi a diminuării rolului partidelor de opoziţie peste tot la nivel teritorial, ceea ce ar afecta reprezentarea femeilor, minorităţilor şi partidele mici. Au vorbit în această privinţă şi Secretarul General Thorbjørn Jagland, aflat într-o vizită la Chişinău în luna iunie, dar şi purtătorul de cuvânt al Oficiului de Acţiune Externă (Mogherini) al Uniunii Europene, care a punctat că UE sprijină Opinia Comisiei de la Veneţia după care, “o schimbare atât de fundamentală, deşi este prerogativa ţării respective, nu este recomandabilă în acest moment”. Influenţi parlamentari europeni au pus deciziile legate de adoptarea acestui sistem electoral în dependenţă directă cu alocarea sprijinului financiar pe care UE îl acordă Republicii Moldova, susţinând că procesul politic şi electoral este esenţial pentru modul în care este evaluată situaţia implementării Acordului de Asociere. În ciuda acestor cartonaşe roşii, se pare că liderii PD sunt atât de obsedaţi de schimbarea sistemului electoral încât nu văd, nu simt, nu aud, nu observă nimic decât ceea ce poate garanta, în opinia lor, păstrarea puterii politice în perspectiva apropiatelor alegeri parlamentare din RM din 2018.

Rep: În ce măsură adepţii acestui sistem electoral mai au şanse să-l implementeze?
Igor Munteanu: Proiectul de lege este votat în prima lectură. Adoptarea s-a făcut în ajunul anunţării Opiniei la Comisia de la Veneţia, ceea ce poate fi citit ca o demonstraţie de forţă şi un semn transmis experţilor din comisie că legislativul de la Chişinău a luat o decizie non-negociabilă. Eu cred că a fost un pas greşit, iar Comisia a citit această intenţie şi a formulat mai radical opinia, mai clar, decât ar fi făcut-o în alte condiţii. Liderii PD susţin că intenţionează să adreseze toate recomandările tehnice ale Comisiei în lectura a doua, ceea ce mi se pare mie că este aproape imposibil de făcut pentru că Opinia spune clar “schimbarea sistemului nu este recomandabilă” pe de o parte, iar pe de altă parte, hibele noului sistem sunt atât de grave încât ele nu pot fi remediate, astfel încât dacă conceptul iniţial al sistemului mix este schimbat într-o proporţie mai mare de 30% aceste schimbări afectează integritatea legii propuse şi ar trebui ca autorii să-şi retragă proiectul de lege, conform tehnicilor legislative cunoscute. Totuşi, dacă PD nu va dori să asculte de vocea raţiunii atunci va pune în mişcare maşinăria sa de vot, care a ajuns în acest moment la cca 74 de parlamentari şi această schimbare a sistemului electoral va avea loc. Care sunt costurile acestei decizii – despre asta liderii PD preferă să nu discute. Este clar că UE ar putea adopta sancţiuni financiare contra Guvernului RM, mai puţină asistenţă economică europeană înseamnă mai multă influenţă rusească şi mai mult spaţiu de manevră actorilor pro-ruşi la Chişinău. Este clar că opoziţia care nu face în acest moment din arcul guvernării va folosi această deteriorare bruscă a relaţiilor RM cu UE pentru a-şi mobiliza simpatizanţii, dar sistemul electoral schimbat va avantaja clar pe cei doi arhitecţi ai săi – Dodon şi Plahotniuc, cei care îşi propun să profite politic din această ruptură tot mai vizibilă.

Rep: În ce măsură arestarea lui Dorin Chirtoacă a afectat încrederea electoratului în proiectul european al Moldovei?
Igor Munteanu: Nu s-a pronunţat încă o sentinţă în cazul primarului Chirtoacă, aşa încât concluziile sunt premature. Totuşi, arestarea sa a scos PL de la guvernare oficial, iar înnoirea partidului liberal este amânată astfel pentru o perioadă nedeterminată. Între timp, liderii care s-au desprins anterior din PL în valuri succesive se străduie să umple cu partide noi nişa eliberată (benevol sau nu – este o altă discuţie!) a PL şi chiar se asigură de sprijinul unor lideri din România, care oferiseră credit politic actualului primar arestat. Aici trebuie spus că Primăria Chişinău este şi a fost un focar de corupţie, iar acest lucru a afectat mult imaginea PL, mai mult chiar decât arestarea lui Chirtoacă. Lipsa de acţiuni de curăţare internă a primăriei este şi asta un fel de politică. Putem spune cu datele unor sondaje că reputaţia primarului Chişinăului a fost puternic afectată de decizii inconsistente cu imaginea sa din România, iar lipsa de “drapel” credibil a hăituit şi plafonat puternic PL, implicit şi încrederea electoratului pro-european. Prea des, cei care l-au susţinut au preferat să evite discuţiile serioase despre agenda politică a aflării la guvernare a PL sau despre cum şi ce-şi doreşte de fapt electoratul pro-european. La ultimele alegeri prezidenţiale din 2016 sloganele ura-patriotice cu “unirea acum” nu au prins şi nici nu puteau să prindă la un electorat extrem de afectat de sărăcie şi neîncredere, care se simte aparent mai atras de alte teme şi preocupări sociale şi economice de prioritate.

Rep: În afară de ieşirea PL de la guvernare, ce alte implicaţii a avut această arestare la nivel politic?
Igor Munteanu: Vin alegerile. Există un decalaj zdrobitor în acest moment între forţele partidelor cu adevărat europene şi partidele sistemului administrativ şi birocratic, care-şi propun să menţină monopolul asupra puterii politice şi economice. Pe dreapta politică există PAS şi DA, care-şi propun să creeze o alternativă reală, dar schimbarea regulilor de joc le dezavantajează în mod direct, iar strategiile de până acum au fost atât de ne-inspirate încât i-au ridicat mingea la fileu lui Dodon să ajungă preşedintele RM, cu sprijinul tacit al oligarhului Plahotniuc. Ambele sunt în căutarea unor soluţii magice, uitând că trebuie să fie atractive, deschise şi creative cu mase cât mai largi de aderenţi şi aliaţi. Cel mai mult aceste două partide pot pierde din lipsa de contact cu realitatea. Pe de altă parte, PD munceşte la turaţii maxime pe teren, dar şi pe plan extern, având acces aproape nelimitat la finanţări şi expertiză politică, inclusiv din România, dar nu doar. Şireteniile Partidului Democrat sunt cunoscute la Bucureşti şi în alte capitale, dar au fost acceptate de partenerii săi politici ca un “rău mai mic” în condiţiile lipsei de strategie faţă de RM, şi lipsei de informare obiectivă şi strategică despre ce ar trebui să facă România în condiţiile în care UE a pierdut teren, iar Rusia a câştigat teren în ultimii 3 ani, inclusiv cu sprijinul “prietenilor falşi ai României din RM”. Este evident că luptele se vor acutiza la Chişinău, iar de modul în care “pro-Europenii” îşi vor calcula paşii şi resursele, de modul în care România va face alegeri inteligente şi nu, business as usual, va depinde ce fel de viitor va avea RM în următorii 20 de ani. Iluziile sunt un condrumeţ periculos în această regiune contaminată de pesimism şi instabilitate.
Interviu realizat de
Cosmin PURIŞ

Articole din aceeasi categorie