Forestierii acuză „haosul” de pe piața lemnelor de foc din România

Comunitatea Forestierilor din România – Fordaq susţine că şi în acest an criza lemnului de foc este “artificială” şi mult mai gravă decât cea de anul trecut, când a afectat mii de comunități locale din ţară şi cere modificarea Codului Silvic.

Conform Fordaq, criza este una artificială, care afectează în primul rând populația care își permite cu greu să plătească lemnul de foc, dar și industria lemnului, care va falimenta, deoarece trebuie să plătească pentru resursa lemnoasă prețuri cu 10 – 20% mai mari decât prețurile de vârf din Europa.

Forestierii susţin că modificarea Codului Silvic în 2017 a dus la reducerea cu 30% a volumului de masă lemnoasă oferit la licitații de Romsilva, ceea ce a dus ca prețurile medii de adjudecare să crească de la 185 lei/mc în medie în 2017 la 250-300 lei/mc pentru 2018. Fordaq apreciază că şi astăzi lemnul de foc are un preț prohibitiv pentru populație și pentru industrie, după creșterea cu 250 % între prețurile medii de 71 lei/mc în 2011 și 185 lei mc în 2017, şi estimează că pentru perioada 2011 – 2018 creşterea va fi de 413%, ceea ce va genera “o criză economică în industria lemnului și agravarea crizei lemnului de foc”.

Fordaq atenţionează că şi în acest an “deja s-a făcut restricționarea lemnului de foc, în orașele în care lemnul se dădea cu camionul, acum se dă cu rastelul și toată lumea bagă în priză tot ce găsește să se încălzească cât este frig”, ceea ce reprezintă un pericol ca “să sară sistemul energetic în aer, datorită restricționării cantității normale de lemn de foc”. Potrivit Fordaq, o analiză a Ministerului Apelor și Pădurilor arată că, la nivel național, există 3.683 de comunități, situate în 2.035 unități administrativ – teritoriale, dependente de lemnul de foc pentru încălzirea locuințelor. Actualul Cod Silvic prevede ca primăriile să facă liste cu cei care folosesc lemn pentru încălzire și să ceară cantitatea respectivă de la Ocolul Silvic aferent, însă în multe zone din sudul țării nu există păduri, iar mecanismul de redistribuire din zone cu păduri excedentare nu funcţionează.

Fordaq apreciază că circa 3,5 milioane de gospodării, aproape jumătate din totalul gospodăriilor din România, majoritatea situate în zone rurale, se încălzesc cu lemn de foc, utilizand sobe neperformante, cu un consum anul de lemne de circa 18 milioane de metri cubi. Deşi administrează aproape jumătate din pădurile României, Romsilva a vândut anul trecut doar un milion de metri cubi de lemn de foc pentru populaţie.

În concluzie, Fordaq susţine că “Codul Silvic și Regulamentul de valorificare a masei lemnoase trebuie modificate până în vara anului 2018, înainte de a provoca pierderi economice irecuperabile economiei forestiere și de a bulversa complet piața lemnului în 2018”.

Soluţia ar fi trecerea la sisteme eficiente de încălzire

Forestierii consideră că, din punct de vedere al conservării mediului, direcționarea resursei de masă lemnoasă prioritar către lemn de foc este o greșeală. “Pădurile fixează carbon. O tonă de masă lemnoasă = o tonă de CO2 fixată. Prin ardere, CO2 este din nou eliberat în atmosferă. Din punct de vedere al angajamentelor României pe linie de combaterea schimbărilor climatice, trebuie să utilizăm resursa de masă lemnoasă pentru realizarea de produse cu durată lungă de viață în industria lemnului – case de lemn, construcții, mobilă – ideal în produse pe care să le exportăm sau în produse care înlocuiesc alte materiale cu amprentă ecologică mult mai mare pentru obținerea lor – oțel, beton”, este una dintre concluziile Forumului Pădurilor.

Soluția propusă este transformarea sistematică a unei cantități de lemn de foc în pelete și arderea acestora în cazane care au o eficiență de 80%, în cazul arderii lemnului în sobe obţinându-se o eficienţă de numai 10 – 15%.

Articole din aceeasi categorie

2 Responses to Forestierii acuză „haosul” de pe piața lemnelor de foc din România

  1. Unu

    Nu știu ca Schweighofer și Kronospan să sufere din cauza acestei crize – curtea Kronospan, de fapt hectare întregi, e plină de trunchiuri stivuite, cine a condus pe autostradă în dreptul orașului Sebeș, știe.
    Singura diferență dintre străini și cetățenii români, este că străinii au ca prim apărător al intereselor lor, pe nimeni altul decît pe Klaus-mâncătorul de cîrnați cu varză. Bieții români, sunt de capul lor.
    Avem nevoie acum de un președinte naționalist, neapărat român și de o clasă politică nouă și necoruptă. Polonezii au înțeles asta. Noi cum facem?

  2. Unu

    Nu știu ca Scheighofer și Kronospan să sufere din cauza acestei crize – curtea Kronospan, de fapt hectare întregi, e plină de trunchiuri stivuite, cine a condus pe autostradă în dreptul orașului Sebeș, știe.
    Singura diferență dintre străini și cetățenii români, este că străinii au ca prim apărător al intereselor lor, pe nimeni altul decît pe Klaus-mâncătorul de cîrnați cu varză. Bieții români, sunt de capul lor.
    Avem nevoie acum de un președinte naționalist, neapărat român și de o clasă politică nouă și necoruptă. Cum facem?