Eveniment editorial „Clujul sub Coroana României”

Clujenii sunt invitaţi la lansarea volumului „Clujul sub Coroana României’’ publicată de istoricul Cornel Jurju. Evenimentul va avea loc în data de 13 februarie 2020, orele 18, în Sala „Ioan Muşlea’’ a Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga’’. Lucrarea va fi prezentată de prof. univ. dr. Doru Radosav, conf. univ. dr. Valentin Orga şi de profesorul asociat UBB Sidonia Grama.

Publicat la Editura Argonaut, volumul se înscrie în seria de cercetări dedicate problematicii privind istoria monarhiei şi Casei Regale a României.

Lucrarea de 250 de pagini este structurată în opt capitole: Miraculosul An, Angoasele României Mari, Despre autoritatea regelui, Oraşul înstrăinat, Vizitele regale în Cluj-aspecte generale, Scenografia intrărilor regale, Dialogul rege-elită în cetatea Clujului, Regele ctitor.

În prefaţa cărţii istoricul Cornel Jurju arată că interesul pentru tema privind vizitele regale în oraşul Cluj s-a clădit treptat, fiind adesea rodul unor descoperiri întâmplătoare. „În timp, vreun articol de presă, o carte sau alta aveau să-mi aducă în atenție uneori o informație stingheră, dar surprinzătoare, alteori o fotografie nemaivăzută, dar fermecătoare. Asemenea firave trimiteri, care câteodată păreau scăpări/indiscreții ale diferiților autori, aminteau de regele Ferdinand, de regina Maria, de regele Carol al II-lea, de regele Mihai, care, cândva, parcă în vremuri imemoriale, trecuseră prin Universitatea, prin bisericile sau pe străzile Clujului. În ansamblu, tema continua să rămână adâncită în nebuloasă, dar aceste fărâme de regalitate românească din trecutul interbelic al Clujului îmi încercau tot mai mult resursele de curiozitate și, de ce nu, chiar de fascinație’’, explică istoricul clujean. Cornel Jurju remarcă faptul că intrările regale în „capitala’’ Ardealului au desluşit o anumită configuraţie a autorităţii mornarhului. „Aceasta era etalată în câteva componente esenţiale: tradiţională-regele României actualiza statutul de reprezentant al puterii divine; istorică-regele simboliza marile înfăptuiri româneşti ulterioare anului 1866; naţională-regele exprima naţiunea şi suveranitatea statului’’, susţine Cornel Jurju.

Autorul arată că înainte de Primul Război Mondial, Clujul avea 60.000 de persoane, dintre care 10.000 erau români, 41.685 maghiari, 6546 evrei. Potrivit istoricului clujean, după Marea Unire, ambiţia elitelor României a fost de a-l transforma într-un oraş-simbol al naţiunii şi al statului român.

„Gândit în acel contetx, proiectul românesc, care viza dezînstrăinarea oraşului, avea în centrul său cultura. Nu era vorba de un act cultural oarecare, rezultat de nebănuitele cărări ale instinctului creator general uman, ci de o spiritualitate şi de o cultură românească’’, arată Cornel Jurju, precizând că pentru a facilita acest obiectiv, în Clujul interbelic a fost creată o infrastructură capabilă să culeagă şi să conserve istoria, datinile, portul, folclocrul românesc transilvănean, din care să se poată hrăni şi inspira cultura românească modernă. Astfel, în 1919 sunt înfiinţate Universitatea, Academia de Agricultură, Academia de Înalte Studii Comericiale şi Industriale, Academia de Muzică, Teatrul Naţional, Opera Română,  Episcopia Vadului Feleacului şi Clujului.

De asemenea, în 1922 este înfiinţat la Cluj Muzeul Etnografic al Ardealului, în 1929 Parcul Etnografic iar în 1930 sunt puse bazele Arhivei de Folclor a Academiei Române.

C.P.

Articole din aceeasi categorie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *