Eurodeputatul Norica Nicolai: Prezenţa României în Uniunea Europeană este unul dintre marile beneficii ale acestui secol

Pot spune că prezenţa României în Uniunea Europeană este unul dintre marile beneficii ale acestui secol şi sper să devenim, în timp, o ţară mult mai puternică decât suntem astăzi, a declarat eurodeputata Norica Nicolai într-un interviu acordat ziarului Făclia de Cluj. Norica Nicolai a subliniat că, deşi au trecut zece ani de la aderarea României la UE, încă nu s-a depăşit stadiul luptei de clasă dintre partide, chiar şi atunci când, spune europarlamentarul, se joacă interesele ţării noastre sau când avem propuneri sau măsuri benefice pentru România. Cât priveşte obiectivele pentru viitor în cadrul UE, vicepreşedintele grupului ALDE din cadrul Parlamentului European arată că ţara noastră trebuie să se bată pentru menţinerea măsurilor legate de politica agricolă comună şi de politica de dezvoltare regională în aşa fel încât să continue să fie benefice pentru dezvoltarea comunităţilor şi agriculturii noastre.


Rep: Doamna europarlamentar Norica Nicolai, România are deja zece ani de când este membră a Uniunii Europene. Din păcate în ţară nu a fost o dezbatere foarte serioasă cu privire la ce a însemnat pentru România acest deceniu de apartenenţă la UE şi ce îşi propune în continuare ţara noastră în cadrul Uniunii. În opinia dumneavoastră, cum a schimbat viaţa românilor aderarea la UE?
Europarlamentar Norica Nicolai: Din păcate, în România nu avem dezbateri foarte serioase nici măcar cu privire la marile probleme cu care ţara se confruntă, iar Uniunea Europeană şi viitorul ei ar trebui să fie în mod sigur una dintre preocupări. Am încercat şi eu, şi alţi deputaţi europeni, să creăm dezbateri în ţară cu privire la viitorul Uniunii, însă două lucruri îmi sunt clare: subiectul este de interes pentru foarte puţină lume, iar presa, de asemenea, nu îi alocă foarte mult spaţiu. Din păcate, România alege să se comporte încă o dată ca o ţară care doreşte să adere şi nu ca o ţară membră. Nu am reuşit să ne construim un statut de ţară estică puternică, deşi suntem a şaptea ţară ca mărime a Uniunii Europene. Această situaţie este generată şi de faptul că liderii politici, atunci când nu găsesc explicaţii pentru deciziile proaste pe care le iau, obişnuiesc să spună ,,Ne impune Uniunea Europeană”. Uniunea Europeană nu impune nimănui nimic, pentru că noi participăm direct la luarea deciziilor la Bruxelles. Ceea ce este important însă este ca legislaţia să fie cunoscută, dezbătută în fazele incipiente de cei interesaţi (iar aici suntem egali în drepturi cu orice altă ţară europeană, atâta timp cât venim cu argumente forte), iar mai apoi măsurile luate să fie implementate corect în ţară, pentru că în general măsurile pe care Bruxellesul le propune sunt măsuri benefice pentru România.

Rep: Care au fost principalele câştiguri pentru România de pe urma aderării la UE?

Norica Nicolai: Cel mai mare interes al nostru s-a îndreptat către accesarea fondurilor europene, iar acest interes se menţine şi acum. Din acest punct de vedere, aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană este un beneficiu, am atras mai muţi bani decât cei cu care am contribuit la bugetul UE, dar şi aici nivelul de accesare este sub aşteptări şi vă pot spune că acest lucru este cauzat în special de birocraţia şi de lipsa de comunicare şi implicare a responsabililor de la Bucureşti.
Libertatea de mişcare este, de asemenea, unul dintre beneficiile fundamentale pentru cetăţenii români, ea a oferit noilor generaţii o deschidere pe care generaţia mea, de exemplu, nu a avut-o. Astfel, cetăţenii români pot lucra în afara ţării, în acelaşi regim ca şi cetăţenii statelor rezidente, cu aceleaşi beneficii. De asemenea, posibilitatea pentru elevi şi studenţi de a studia în străinătate, accesarea programelor Erasmus constituie mari beneficii pentru profesionalizarea acestora, pentru că, sper eu, aceste generaţii vor reveni la un moment dat în România cu un plus de expertiză, dar şi cu o mentalitate nouă. Încercând să concluzionez, pot spune că prezenţa României în Uniunea Europeană este unul dintre marile beneficii ale acestui secol şi sper să devenim, în timp, o ţară mult mai puternică decât suntem astăzi.

Rep: Ce nu au învăţat politicienii români în aceşti zece ani din regulile jocului european?

Norica Nicolai: Politicienii români mai au, din păcate, foarte multe lucruri de învăţat. Nu s-a depăşit încă stadiul luptei de clasă dintre partide, chiar şi atunci când se joacă interesele ţării noastre sau când avem propuneri sau măsuri benefice pentru România. Este foarte greu să dezbaţi un proiect de lege, o reformă în România, iar dezbaterea este un mod de lucru atât de normal în Uniunea Europeană. De exemplu, la Bruxelles, analiza de impact a proiectelor de legislaţie UE este făcută temeinic şi serios, iar din acest comportament al legiuitorului nu s-a învăţat aproape deloc la Bucureşti. Acesta este unul dintre motivele pentru care măsurile pe care guvernele le propun cetăţenilor, fiind neclare, par uneori controversate şi, creează revoltă. Nedezvoltând această cultură a dezbaterii, politicienii români nu mai ştiu să explice, nu mai folosesc dialogul şi, dacă vreţi, nu mai privilegiază toleranţa faţă de opiniile diferite. Acest lucru, din punctul meu de vedere, trebuie depăşit dacă vrem să evoluăm, iar generaţiile de politicieni români, mai noi sau mai vechi, trebuie să adopte mai mult această rigoare şi responsabilitate, dar şi această cale a dialogului, specifice Uniunii Europene.

Rep: Ce vă nemulţumeşte în relaţia România – UE?

Norica Nicolai: Faptul că uneori România alege să nu se implice şi să nu fie prezentă în dezbaterea marilor subiecte care preocupă Uniunea. Faptul că facem, de multe ori, o figură marginală şi acceptăm toate propunerile marilor state membre, dar şi faptul că nu ne afirmăm identitatea noastră naţională mai pregnant. Pentru asta trebuie să fim mai mult prezenţi în dezbaterile de la Bruxelles, în cadrul discuţiilor formale şi informale specifice instituţiilor cheie, nu mulţumindu-ne cu intervenţiile membrilor Parlamentului European, pentru că, pentru a fi eficiente, ele trebuie dublate de o prezenţă mult mai puternică la Consiliu şi la Comisie.

Rep: Care ar trebui să fie în continuare principalele obiective ale României în cadrul UE?
Norica Nicolai: România trebuie să continue să acceseze beneficiile financiare pe care Uniunea Europeană le oferă, fondurile europene, pentru că are din păcate nevoie încă de foarte multe investiţii, în special în infrastructură. România nu a accesat aproape deloc fondurile pe infrastructura de transport şi acest lucru îl resimţim fiecare dintre noi. Cred că trebuie să sprijinim în continuare antreprenoriatul românesc prin accesarea de fonduri europene, trebuie să investim mai mult în noile politici de mediu şi, cu siguranţă, trebuie să continuăm să ne definim statutul democratic pe care Uniunea Europeană îl impune statelor membre.

Rep: Peste doi ani, ţara noastră va deţine preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Cum trebuie să se pregătească România pentru a face faţă cu succes acestui mandat?

Norica Nicolai: În primul rând, în 2019 sunt preconizate dosare extrem de importante pe care România va trebui să le soluţioneze, unul este cel al conturării bugetului pentru planificarea multianuală următoare. România va trebui să menţină în continuare de măsurile care sunt legate de politica agricolă comună, de politica dezvoltare regională. Chiar dacă unele state mari membre doresc să diminueze importanţa acestor două tipuri de politici, România va trebui să se bată pentru a le menţine în aşa fel încât să continue să fie benefice pentru dezvoltarea comunităţilor şi agriculturii noastre. Pentru acest lucru, România are nevoie de experţi, experţi pe care din păcate nu îi are în numărul necesar, aceşti experţi trebuie să acopere toate domeniile care vor fi scadente la acea dată, pentru că vor fi şi câteva directive care se vor revizui. România trebuie să fie reprezentată bine la nivel diplomatic şi, din păcate, numărul diplomaţilor de la Bruxelles este insuficient. La momentul acela, România trebuie să aibă miniştri care să fie capabili să convingă Uniunea Europeană, Parlamentul European, Consiliul, de determinarea de a continua investiţiile în politica de dezvoltare regională şi cea agricolă şi care să impună sau eventual să se ataşeze unei viziuni privitoare la viitorul Europei, pentru că 2019 va fi, de asemenea, un an crucial pentru o reformă a Tratatului de la Lisabona.
Nu în ultimul rând, cea mai provocatoare chestiune cu care se va confrunta Uniunea va fi finalizarea Brexitului. Să nu uităm că pe mandatul nostru se va încheia tratatul care consfinţeşte părăsirea Uniunii de către Marea Britanie. Ca atare, România va trebui să urmărească şi să se implice activ în negocierile pentru Brexit.

Rep: Ce obiective ar trebui să-şi propună România pentru mandatul Preşedinţiei CUE?

Norica Nicolai: Negocierile cu privire la statutul cetăţenilor români în Marea Britanie şi negocierile care vizează recunoaşterea diplomelor. Aici avem interese mari, pentru că din fericire avem şi foarte mulţi români care lucrează în Marea Britanie dar şi foarte mulţi studenţi care studiază acolo şi va trebui să îi ajutăm pe unii dintre ei să rămână acolo şi să îşi menţină aceleaşi drepturi, iar pe alţii să îşi finalizeze studiile cu diplome recunoscute în toată Uniunea. Va fi unul dintre cele mai dificile mandate de preşedinţie rotativă, iar în acest moment am temeri că România nu este foarte bine pregătită să îl îndeplinească. Sper ca în anul care urmează să depăşim această realitate a momentului şi 2019 să ne găsească o ţară mai puternică, o clasă puternică mai unită, care să fie capabilă să marcheze pozitiv prima sa preşedinţie rotativă.

Rep: Am văzut că nu demult aţi fost la Chişinău. Cum vedeţi evoluţia lucrurilor din Republica Moldova şi în ce măsură credeţi că este compromis parcursul european al acestei ţări?

Norica Nicolai: Fac parte din delegaţia UE-Moldova şi am deseori reuniuni la Bruxelles sau la Chişinău cu oficialii moldoveni. Cred că, în momentul de faţă, situaţia de la Chişinău este destul de sensibilă şi greu de prevăzut în evoluţie. Recent am aprobat la Bruxelles un ajutor multianual de 100 de milioane de euro pentru Republica Moldova, ajutor condiţionat de continuarea reformelor şi de stabilitatea economică a ţării. Din păcate, şi Republica Moldova are o clasă politică care, în marea sa majoritate, declară susţinerea pentru proiectul european, dar care în realitate, nu face foarte mult şi în niciun caz ceea ce ar trebui pentru ca acest parcurs european să fie o certitudine. În plus, faptul că la guvernare avem acum o coaliţie pro-europeană, iar preşedinţia Moldovei este asigurată de un preşedinte cu o viziune evident pro rusă, în situaţia alegerilor care vor avea loc în anul următor, lucrurile pot evolua în orice direcţie. Dacă situaţia politică este stabilă, dacă situaţia economică este stabilă şi nu vom avea alegeri anticipate, atunci Moldova are o şansă. În acelaşi timp, dacă în alegerile următoare forţele pro-ruse şi anti-europene vor câştiga, atunci, după părerea mea, parcursul european al Republicii Moldova este compromis.
Interviu realizat de Cosmin PURIŞ

Articole din aceeasi categorie

One Response to Eurodeputatul Norica Nicolai: Prezenţa României în Uniunea Europeană este unul dintre marile beneficii ale acestui secol

  1. Niculae. Gorneanu

    Dezacord cu dumneavoastră . Dar sa gândit cineva la renegocierea tratatului ? Sa semnat legați la ochi cred că au fost cele mai proaste negocieri.Eram legați la ochi si asta se vede acum când nu putem obține fonduri europene ba mare le-a blocat .In rest numai de bine.