Eurodeputatul Daniel Buda: Consolidarea poziției României în nucleul decizional al UE ar trebui să fie una dintre priorităţile centrale

Eurodeputatul Daniel Buda susţine într-un interviu acordat ziarului Făclia de Cluj că deşi cele mai multe dintre statele membre ale UE se confruntă cu reducerea subvențiilor, fermierii români vor beneficia de o majorare a subvențiilor în noua Politică Agricolă Comună. Europarlamentarul clujean avertizează, totodată, că legarea fondurilor europene de anumite măsuri restrictive este un demers periculos şi că, în opinia sa, trebuie identificate alte instrumente prin care să fie sancționate derapajele democratice dintr-un stat membru.
Rep: Domnule eurodeputat Daniel Buda, au rămas mai puțin de 100 de zile până la încheierea actualei legislaturi europene. Care au fost principalele direcții de acțiune pe care le-ați avut în cei cinci ani de mandat în Parlamentul European?
Daniel Buda: Unul dintre principalele obiective asumate a fost apărarea intereselor românilor ca cetățeni europeni, și ale României ca stat membru al Uniunii Europene. În acest sens, am lansat campania „Stop discriminării românilor din străinătate!” Prin această campanie, am solicitat luări de poziţie publică a liderilor naţionali şi europeni cu privire la încălcările drepturilor românilor din Diaspora şi am promovat în spaţiul virtual, dar nu numai, povești de succes ale românilor care fac cinste ţării noastre peste hotare.
O altă direcție de acțiune s-a axat pe încurajarea accesării fondurilor europene în vederea dezvoltării agriculturii românești. Astfel, am lansat campania „Fondurile europene, șansa agriculturii românești!”. Această campanie are rolul de a încuraja fermierii români de a accesa fonduri europene în agricultură, astfel încât aceştia să devină mai puternici şi mai competitivi pe piaţa românească şi europeană. În ceea ce privește activitatea pe care am avut-o în Comisia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, am depus o serie de amendamente menite să ducă la simplificarea procedurilor de absorbție a fondurilor europene, în special în ceea ce privește fondurile alocate prin Politica Agricolă Comună.
Nu în ultimul rând, am depus eforturi în vederea stimulării asocierii în rândul agricultorilor. Prin campania „Asociază-te! Doar așa vei deveni mai puternic!” am încurajat fermierii în demersurile de a se asocia în diferite forme asociative, cu scopul de a atrage mai multe fonduri europene și de a obține accesul mai facil pe piețele de desfacere.
De asemenea, o altă direcție de acțiune s-a axat pe reducerea diferențelor în sprijinul financiar acordat fermierilor din vestul și estul Europei. Prin eforturile depuse în cadrul Parlamentului European, în special în cadrul Comisiei pentru Agricultură, al cărei membru sunt, alături de colegii mei din Grupul PPE, am reușit ca în noul exercițiu financiar să obținem o creștere a subvențiilor fermierilor români. În contextul Brexitului și în condițiile în care cele mai multe dintre statele membre se confruntă cu reducerea subvențiilor, fermierii români vor beneficia de o majorare a subvențiilor în noua Politică Agricolă Comună. În acest fel, vor fi estompate diferențele de sprijin financiar dintre fermierii din Vestul Europei și Estul Europei. Fermierii români se vor bucura de o creștere a subvențiilor astfel încât aceștia să poată deveni competitivi pe piața europeană și să obțină performanțe în agricultură.
Rep: Faceți parte din Comisia de Agricultură din PE. Una dintre problemele agriculturii europene o constituie lipsa resursei umane. Ce măsuri a gândit Uniunea Europeană pentru a încuraja tinerii să se îndrepte spre acest sector?
Daniel Buda: Sectorul agricol din UE este afectat de îmbătrânirea forței de muncă. În perioada 2007-2020, UE a alocat 9,6 miliarde de euro sub formă de sprijin pentru tinerii fermieri, cu scopul de a îmbunătăți competitivitatea exploatațiilor agricole și de a stimula reînnoirea generațiilor în agricultură. Dacă este luată în calcul și cofinanțarea pusă la dispoziție de statele membre pentru măsura privind instalarea tinerilor fermieri prevăzută în cadrul pilonului 2, sprijinul public total se ridică la 18,3 miliarde de euro. În perioada 2007-2013, aproape 200 000 de tineri fermieri au beneficiat de sprijinul acordat de UE pentru instalare.
Reînnoirea generațională se numără printre cele nouă obiective la nivelul UE care stau la baza cadrului de politici revizuit. Viitoarele planuri strategice ale PAC vor continua să sprijine crearea de noi afaceri și de noi ferme pentru a garanta reînnoirea generațiilor și zonele rurale vibrante. Noua schemă este simplificată. În plus față de 2% din bugetul plăților anuale directe, statele membre pot crește “alocația de instalare” până la 100 000 EUR. Acest sprijin acordat de granturi ar putea fi combinat cu instrumente financiare.
În calitate de europarlamentar, de membru al Comisiei de Agricultură şi Dezvoltare Rurală din Parlamentul European și de membru al Grupului PPE din PE, am susținut concursul devenit deja tradițional pentru tineri și anume “Tânăr român, fermier european!”. Concursul, organizat cu sprijinul Grupului PPE, prevede excursii la Parlamentul European de la Bruxelles pentru tinerii fermieri. Rolul jucat de tinerii fermieri este esenţial pentru dezvoltarea sustenabilă a agriculturii. Tocmai de aceea, concursul “Tânăr român, fermier european!”, are ca scop sporirea vizibilității tinerilor fermieri care au ales să performeze în mediul rural din România şi identificarea activităţilor inovative, sustenabile şi cu o orientare corectă înspre piaţă precum și oferirea unui exemplu de bune practici pentru alți tineri care doresc să investească în agricultură.
Rep: Se discută tot mai mult de legarea fondurilor europene de anumite măsuri restrictive. Cum vedeți acest demers și în ce măsură poate afecta coeziunea europeană?
Daniel Buda: Consider că aceste condiționalități sunt periculoase și nu ar trebui integrate în noul CFM. Trebuie identificate alte instrumente prin care să fie sancționate derapajele democratice dintr-un stat membru. Cu siguranță, statele membre vor înregistra regrese în ceea ce privește gradul de absorbție a fondurilor europene, anulând eforturi importante depuse de la aderare. Prin condiționarea acordării fondurilor europene de respectarea principiilor statului de drept, riscăm să îi privăm pe cetățenii europeni de investiții importante. Or, consecințele nerespectării statului de drept ar trebui să se răsfrângă doar asupra guvernanților care au încălcat principiile statului de drept, nu asupra cetățenilor europeni care ar trebui să se bucure de aceleași instrumente financiare.
Cetățenii europeni ar fi cel mai puternic afectați de această măsură. Există riscul ca prin condiționarea acordării fondurilor europene de respectarea valorilor europene, în speță de respectarea principiilor statului de drept, cetățenii europeni afectați de această decizie să nu mai simtă apartenența la Uniunea Europeană. Îndepărtarea cetățenilor UE de nucleul european nu face altceva decât să slăbească proiectul european. Uniunea Europeană este casa noastră, a tuturor, iar fiecare cetățean al UE trebuie să se bucure de aceleași drepturi, aceleași privilegii, aceleași instrumente financiare pentru a se asigura o coeziune economică, socială și teritorială cât mai puternică.
Rep: Uniunea Europeană încearcă să-și regândească proiectul de viitor. Chiar România va găzdui în luna mai, la Sibiu, un summit pe această temă. Cum va trebui să arate Europa în viitor și ce garanții va oferi cetățenilor?
Daniel Buda: Europa trebuie să învețe să respire cu ambii plămâni și să bată cu o singură inimă. Avem nevoie în continuare de o Europă unită, solidară, puternică. Noile realități și provocări impun o dezvoltare și consolidare a proiectului european. Europa trebuie să devină mai competitivă pe plan global, un arhitect pe scena internațională și un vector al dezvoltării. În continuare, trebuie să consolidăm politica de coeziune, politica agricolă comună, să fie aprofundată uniunea economică și monetară, iar Uniunea Europeană să devină un lider pe plan international în ce privește inovația și tehnologia.
Rep: Curentele antieuropene par să câștige tot mai mult teren. Cum răspunde Uniunea Europeană la aceste provocări și care ar fi soluțiile pentru a menține unitatea europeană?
Daniel Buda: Europa a rămas sinonimă cu unitatea în diversitate şi luptă cu euroscepticismul alimentat adesea de diferiţi actori politici implicaţi în procesul decizional de la nivelul statelor membre, dar şi de la nivelul instituţiilor europene, continuând să îşi întărească valorile prin cetăţenii care cred în ea. Generația actuală de politicieni are datoria de a contribui la continuarea proiectului european care, de mai bine de 60 de ani, s-a consacrat drept una dintre cele mai puternice structuri economice și politice din lume și care a generat pace, libertate și prosperitate pentru cei peste 500 de milioane de cetățeni ai săi. Acest lucru ne demonstrează că nu a existat, nu există și nu va exista o alternativă la Uniunea Europeană. Cu toate acestea, multiplele beneficii ale apartenenței la UE nu sunt întotdeauna conștientizate de către cetățeni și asta într-o bună măsură din cauza unei guvernanțe incapabile să comunice rezultatele atinse cu ajutorul Uniunii, dar și să atragă fondurile puse la dispoziție pentru îmbunătățirea calității vieții cetățenilor. În calitate de europarlamentar și membru în Comisia de Dezvoltare Regională, am inițiat un raport care a fost adoptat în urmă cu un an privind “Creşterea implicării partenerilor şi a vizibilităţii în activitatea fondurilor structurale şi de investiţii europene.’’ Această inițiativă a fost răspuns la faptul că investițiile europene nu sunt tot timpul percepute de către cetățenii europeni, motiv pentru care există și o susținere scăzută în unele state membre față de Uniunea Europeană. În continuare, voi depune toate eforturile necesare pentru a transmite faptul că Uniunea Europeană este singura structură care a generat și generează beneficii incomensurabile pentru România și celelalte state membre. Împreună trebuie să croim acel drum al unei Europe unite care să pornească de la realizări concrete şi care să creeze o solidaritate de fapt, aşa cum milita acum 60 de ani şi părintele fondator al Uniunii Europene, marele Robert Schuman. Iar noi avem menirea de a duce mai departe acest crez, de a menţine Europa unită şi de a păstra acest model şi în viitor!
Rep: Care ar trebui să fie în continuare principalele obiective ale României în cadrul UE?
Daniel Buda: Una dintre cele mai importante inițiative de interes major pentru România îl reprezintă aderarea României la spațiul Schengen. În 11 decembrie, Parlamentul European a votat cu o largă majoritate o rezoluție nelegislativă prin care a solicitat Consiliului admiterea rapidă a României şi a Bulgariei în spaţiul Schengen. Libera circulație este un privilegiu fundamental al Uniunii Europene. Încă din anul 2011, Consiliul a concluzionat că Romania și Bulgaria îndeplinesc toate condițiile tehnice privind accesul în spațiul Schengen. Astăzi suntem furnizori de pace, securitate și stabilitate în regiune, iar acest refuz de a intra în acest spațiu este de natură să ducă la creșterea populismului și extremismului în regiune. Romania are cea mai mare contribuție militară în cadrul agenției Frontex. Aderarea la spațiul Schengen nu este doar un drept al României, ci și o obligație a Uniunii. Mai mult, trebuie acordată o importanţă specială aderării României la zona Euro, având în vedere obiectivul asumat, în acest sens, prin Tratatul de aderare. În acest context, trebuie urmărite dosarele legate de consolidarea Uniunii Economice şi Monetare, atât din perspectiva de stat membru non-euro, cât şi de stat aspirant la zona Euro.
În ceea ce privește sectorul agricol, cu toate că fermierii români vor beneficia de subvenții crescute în cadrul Politicii Agricole Comune post 2020, în continuare avem de-a face cu o alocare diferenţiată a plăţilor directe. Consider că plăţile directe trebuie să cunoască o abordare din partea Comisiei de liniarizare a lor între statele membre. Este necesară menţinerea plăţilor directe la un nivel adecvat, renunţarea la criteriul istoric şi mai ales liniaritatea acestora pentru fermierii din statele membre. În acest fel, fermierii români vor putea beneficia de subvenţii similare cu cele ale statelor vecine astfel încât să existe şanse egale pentru fiecare fermier european, indiferent de statul membru de provenienţă.
Consolidarea poziție României în nucleul decizional al UE ar trebui să fie una dintre priorităţile centrale ale României. În continuare, România trebuie să promoveze rolul major al Politicii de Coeziune și al Politicii Agricole Comune și menținerea unei finanțări adecvate în cadrul acestora, în vederea susținerii corespunzătoare a obiectivului de asigurare a convergenței la nivelul UE.
Rep: Au trecut mai bine de două luni de când România a preluat președinția Consiliului UE. Cum e perceput mandatul țării noastre la nivelul forului legislativ european?
Daniel Buda: Exercitarea președinției Consiliului Uniunii Europene reprezintă oportunitatea de a contribui la consolidarea construcției europene și de a prezenta o viziune puternică cu privire la evoluția Uniunii Europene și la modalitățile de a răspunde provocărilor actuale. Cu toate acestea, Guvernul PSD-ALDE a ratat șansa valorificării acestei oportunități printr-o prestație rușinoasă și nedemnă de orice stat membru. Decredibilizarea României nu trebuia să reprezinte o opțiune pentru actuala guvernare cu atât mai mult cu cât România și-a câștigat prin eforturi solide în acești 12 ani, statutul de partener important în UE. În schimb, guvernanții au reușit ca în primele zile de la preluarea președinției Consiliului Uniunii Europene să stârnească îngrijorare, mâhnire și neîncredere printre toți europarlamentarii de la Bruxelles, preocupați de cum va arăta viitorul Europei de mâine. Rezervele exprimate înaintea preluării de către România a președinției rotative a Consiliului UE asupra capacității de a gestiona o asemena responsabilitate, au devenit aproape certitudini. În prima săptămână de audieri, în comisiile de specialitate din Parlamentul European, mesajele miniștrilor PSD-ALDE au fost forme fără fond. Discursul acestora a fost unul fără consistență, iar prestațiile lor au fost mediocre, rușinoase și care nu fac cinste României.
Rep: Recent au avut loc alegeri parlamentare în Republica Moldova? Cum vedeţi evoluţia lucrurilor de aici şi în ce măsură credeţi că se poate salva parcursul european al acestei ţări?
Daniel Buda: România este unul dintre statele membre care sprijină Republica Moldova în parcursul său european. Cu toate acestea, este necesară o voință politică puternică pentru continuarea procesului de reformă și asumarea angajamentului european. Din nefericire, forțele rusofile din Republica Moldova aleg în continuarea sărăcirea cetățenilor și subjugarea acestora în locul modernizării și europenizării țării. După zeci de ani de iluzii vândute de Moscova, moldovenii trebuie să conștientizeze din ce în ce mai mult că doar în cadrul unui proiect european pot redobândi libertatea, prosperitatea iar tinerii își pot găsi un viitor la ei în țară. Forțele de dreapta care s-au coagulat în jurul doamnei Maia Sandu și a domnului Andrei Năstase trebuie să rămână în continuare unite și să lupte pentru o Moldova democrată, dreaptă și liberă.

Redacția

Articole din aceeasi categorie